După pensionarea d-nei Elena Bizon, municipalitatea a avut mari dificultăţi în angajarea unui arhitect şef. Problema cea mai greu de rezolvat ţinea de cuantumul salariului oferit în sistemul bugetar pentru ocuparea acestei funcţii de mare responsabilitate. Un arhitect bun poate câştiga lunar sume impresionante şi era greu de crezut că ar fi fost uşor tentat de o remuneraţie apropiată valoric (probabil) de aceea a bacşişurilor pe care le-ar da ospătarilor, frizerilor sau Dumnezeu mai ştie cui, ca să-şi păstreze alura seniorială. Postul scos la concurs în repetate rânduri n-a tentat, aşa că s-a cerut dispensă la ANFP pentru angajarea pe postul vacant a unui inginer constructor. S-a considerat că această meserie ar avea ceva afinităţi cu aceea de arhitect. Ca să n-o mai lungim, aşa s-a angajat ca arhitect şef ing. Cătălin Băşoiu care, judecând după CV-ul în care figurau mai multe locuri de muncă, avea o experienţă considerabilă în spate.
Destul de repede colegii şi nu numai au remarcat faptul că dumnealui avea reale dificultăţi de comunicare în toate direcţiile. Aşa au apărut unele tensiuni şi chiar discuţii particulare, în care diverse persoane se plângeau de greutatea colaborării cu şeful Biroului Urbanism de la Primăria Curtea de Argeş. Consilierii locali l-au criticat de mai multe ori chiar şi în lipsă, solicitându-i prezenţa la şedinţele de legislativ în care se luau în dezbatere proiecte de hotărâri care ţineau de resortul dumnealui, pentru că astfel putea lămuri unele aspecte neclare şi îşi ofereau posibilitatea de a vota în cunoştinţă de cauză. Şi cum nu prea există şedinţă de consiliu în care să nu apară proiecte de concesionări sau închirieri de terenuri, de PUZ-uri, PUG-uri, PUD-uri sau alte chestiuni legate de Urbanism, vrând-nevrând, arhitectul şef Băşoiu n-a mai putut lipsi.

“Nu fac eu schiţele, fiecare solicitant vine cu schiţa lui!”

În şedinţa de marţi, consilierii locali şi-au exprimat nemulţumirile faţă de schiţele cu terenurile propuse pentru concesionări în vederea extinderii unor construcţii. “De aici nu rezultă ce anume este în vecinătate, dacă mai sunt sau nu construcţii, dacă ne aflăm într-o parcare, pe stradă sau pe alee. Suntem puşi în postura de a vota orbeşte!”, a izbucnit peremistul Gheorghe Bugeac. Ştafeta a fost preluată imediat de către democrat-liberalul Costel Stan, care “l-a făcut ca la Nufărul” pe arhitectul şef Cătălin Băşoiu, deoarece schiţele păreau a fi făcute în bătaie de joc, fără să specifice nordul, pentru a putea fi orientate şi citite. “Nu fac eu schiţele, fiecare solicitant vine cu schiţa lui! Nu e treaba mea nici dacă apelează la altcineva...”, s-a apărat total neispirat cel tras de urechi, la figurat, care luase culoarea racului fiert, dar spre lauda dumnealui a reuşit să-şi păstreze cumpătul şi să nu izbucnească în replici la fel de dure. “Eu sunt de meserie pădurar şi mi-aş dori să văd opinia dvs., căci sunteţi singurul specialist în domeniu. Din păcate, nu veniţi niciodată cu un punct de vedere în ceea ce priveşte oportunitatea!”, a continuat Costel Stan.
Deşi controversa părea să se îndrepte spre un dialog al surzilor, până la urmă lucrurile s-au potolit după ce a intervenit diplomatic şi primarul Nicolae Diaconu. La finalul şedinţei, unii dintre consilierii locali îşi exprimau speranţa că lecţia primită îi va fi benefică inginerului care ocupă postul de arhitect şef, astfel încât să-şi schimbe stilul de muncă mai puţin productiv şi să se conformeze cerinţelor exprimate în şedinţa de marţi. Spre binele tuturor, ar fi grozav să se întâmple aşa...