Alarmant: se prefigurează colapsul iminent al sistemului de asistenţă medicală primară! Vor dispărea medicii de familie!

Astăzi vă semnalăm o situaţie fără precedent într-o ţară membră a Uniunii Europene: 1 din 4 români nu va mai avea medic de familie în următorii 5 ani, lucru care va conduce la blocarea Programelor Naţionale ale Ministerului Sănătăţii şi va lăsa fără asistenţă medicală primară aproape 5 milioane de cetăţeni înscrişi pe liste! Coaliţia "Solidari pentru Sănătate", formată din 9 organizaţii nonguvernamentale care apără drepturile pacienţilor şi organizaţiile naţionale reprezentative ale medicilor de familie, a iniţiat zilele trecute un protest public în toată ţara faţă de subfinanţarea cronică a asistenţei medicale primare din România şi de imposibilitatea de practică optimă a medicinii de familie, avertizând totodată că întregul sistem va intra în colaps şi va lăsa milioane de pacienţi fără îngrijirea medicală la care au dreptul în calitate de plătitori de taxe şi impozite.

Coaliţia formată din Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF), Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), Salvaţi Copiii - România, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor cu Cancer (FABC), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), Asociaţia "Mame pentru mame", şi susţinută de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) a depus un memoriu la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi toate filialele de judeţ ale acesteia, dar şi la toate prefecturile judeţene, memoriu prin care cere:

1. Crearea unui echilibru în finanţarea sistemului public de sănătate, prin alocarea a  minimum 10% din FNUASS total pentru asistenţa medicală primară, faţă de 5,80% în prezent, conform recomandărilor tuturor instituţiilor internaţionale.

2. Crearea mediului propice unei relaţii funcţionale medic - familie - comunitate pentru îmbunătăţirea sănătăţii cetăţenilor României, prin debirocratizarea sistemului şi neîngrădirea ariei de competenţe ale medicului de familie în relaţia cu pacientul său şi în acord cu pregătirea şi realitatea medicală a secolului XXI.

3. Recunoaşterea importanţei muncii medicului de familie în sistemul public de sănătate şi respectarea drepturilor constituţionale ale medicilor şi pacienţilor.

Prin obligaţii contractuale birocratice, absurde, medicul de familie este transformat din medic în administrator al sistemului în folosul CNAS, iar pacientul devine o "minge" trimisă să plimbe hârtii de la un medic la altul, ceea ce afectează grav relaţia medic de familie-pacient. Protocoalele medicale sunt de fapt protocoale administrative, listele de medicamente sunt îngrădiri ale accesului populaţiei la medicamente, SIUI este un sistem informatic care trebuie completat cu adeverinţe şi hârtii.

Conform unei analize realizate de SNMF şi FNPMF, 2 din 3 români riscă să rămână fără medic de familie în condiţiile în care populaţia României îmbătrâneşte şi, odată cu această tendinţă, creşte incidenţa bolilor care creează poveri economice şi sociale extrem de importante: bolile cardiovasculare, boli oncologice, boli respiratorii sau boli inflamatorii. Există o tendinţă negativă, de ieşire a medicilor de familie din sistem, fie din cauze naturale (pensionare), fie prin migraţia forţei de muncă şi intrarea unui număr scăzut de medici tineri care refuză această specialitate. Această tendinţă este accelerată de subfinanţarea sistemului naţional de asistenţă medicală primară şi de lipsa oricăror politici de atragere a tinerilor medici către cele 600 localităţi din zonele rurale lipsite de medici de familie, de care depind nu doar gradul de sănătate al populaţiei, ci şi realizarea unor economii importante pentru bugetul de stat. Această tendinţă negativă va conduce la un colaps total al sistemului de medicină primară! 

Conform analizei proiective realizate de SNMF şi FNPMF pe un eşantion de medici de familie reprezentativ demografic pentru toată ţara, în anul 2030, doar 1 din 3 pacienţi români va mai avea un medic de familie, în condiţiile în care se aşteaptă ca numărul pensionarilor - segmentul populaţional cu cea mai mare nevoie de asistenţă medicală primară - să reprezinte aproximativ 30% din totalul populaţiei României. Analiza mai arată că numărul mediu al consultaţilor medicale acordate de medicii de familie a crescut cu mai mult de 50% fată de anul 2009. Conform datelor INS, aproape jumătate din populaţia rezidentă a apelat, cel puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală în ultimele 12 luni, efectuând în medie 3,7 consultaţii. Acest lucru demonstrează un grad de aglomerare şi încărcare fără precedent a cabinetelor medicilor de familie, care creşte presiunea pe sistemul de asistenţă medicală primară, obligat să rămână în aceleaşi condiţii financiare precare ca înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Din 1999 până în 2017, bugetul FNUASS a crescut de 18,10 ori, în timp ce alocările pentru asistenţa medicală primară, de doar 12 ori. Dacă raportul de creştere ar fi fost respectat, bugetul AMP ar fi trebuit să fie în 2017 de 2,538 miliarde lei, adică cu 858 milioane lei mai mare decât este acum, respectiv de 8,78% din FNUASS total, faţă de 5,83% cât este în prezent. Dacă adaugăm şi nevoia dezvoltării fireşti a cabinetelor de medicina familiei, pentru oferirea unor servicii diversificate şi de calitate, este evident că se impune un procent european din bugetul sănătăţii pentru medicina de familie, adică minimum 10% din FNUASS total.

SNMF şi FNPMF au avertizat în repetate rânduri factorii politici şi administrativi cu privire la riscurile pe care le generează asupra stării de sănătate a populaţiei subfinanţarea asistenţei medicale primare, dar şi piedicile legislative care merg până la crearea unor situaţii absurde de sancţiuni pentru că medicii si-au respectat profesia şi pacienţii. Deşi au fost făcute destule promisiuni de remediere a situaţiei - implementarea acestora a eşuat de fiecare dată, fără ca pacienţii să cunoască în întregime consecinţele pe termen scurt, mediu şi lung ale acestor decizii.

Ultimul dialog între organizaţiile reprezentative ale medicilor de familie şi cei responsabili de asigurarea finanţării sistemului de medicină primară s-a soldat cu un eşec: în ciuda argumentelor aduse la masa discuţiilor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a solicitat la rectificarea de buget creşterea finanţării Medicinei de familie, ratând astfel ultima şansă de a arăta bună-credinţă şi interes faţă de sănătatea pacienţilor ai căror bani îi colectează şi foloseşte. Coaliţia "Solidari pentru sănătate" a iniţiat aceste proteste publice, deoarece consideră că dezvoltarea asistenţei medicale primare va permite o mai bună sănătate a populaţiei, o rezolvare mai promptă a nevoilor medicale uzuale şi va produce economii consistente în sistem.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!