"Curtea de la Argeş" - o nouă apariţie incitantă, la dispoziţia cititorilor!

Numărul 11 din acest an al prestigioasei reviste de cultură din zona noastră, care este aşteptată cu sufletul la gură şi în diaspora, se prezintă mai grăbit decât în alte ocazii la confruntarea cu cititorii. Şi nu oricum, ci în veşminte de gală, personificate de materialele provocatoare prin mesajele lor, începând cu editorialul mentorului, acad. Gheorghe Păun - "Comunism după comunism". Argumentaţia logică a matematicianului care şi-a demonstrat de fiecare dată talentul scriitoricesc, are menirea de a ne trezi la o realitate un pic mai incomodă, pe care majoritatea cititorilor este tentată s-o ignore de dragul liniştii sufleteşti, care refuză să trezească din somn monştrii trecutului, ce le mai bântuie unora nopţile de coşmar iscate de realităţile prezentului. Pe lângă semnăturile obişnuite, atrage atenţia discursul rostit la Academia Română de către Dimitrie Gusti (1880-1955) la 10 iunie 1923, căruia i-a răspuns preşedintele forului, Vasile Pârvan (1882-1927), care reînvie o pagină de aur a instituţiei, aducând în faţa contemporanilor acel inconfundabil aer de competenţă indiscutabilă şi, de ce nu, de nobleţe din vremuri demult apuse. "Identitatea naţională, cartea de vizită a poporului român", de Aurel V. David (re)pune în discuţie o temă care nu trebuie omisă ori trecută cu vederea în aceste vremuri în care s-a înlocuit kominternismul comunist cu globalizarea capitalistă cu uşurinţa schimbării pălăriei... Dragoş Vaida şi Vasile Burlui ne propun două versiuni de evocare pentru acad. Solomon Marcus, trecut la cele veşnice acum câţiva ani, iar fostul diplomat, talentatul om de litere Ion Pătraşcu ne încântă din nou cu "Secvenţe indiene", de această dată. Nu în ultimul rând, se cuvine să semnalăm în pagina 32 prezentarea făcută unui talent autentic ridicat de la Curtea de Argeş, pictoriţa Ioana Teodora Duţă care, la 27 ani, pare să-şi fi găsit drumul propriu, după ce s-a scuturat de influenţele părinteşti exercitate câtva timp de tatăl ei, Traian, de la care a moştenit ceva din ADN-ul artistic, fără a putea fi bănuită măcar de tentative de plagiat. Şi asta pentru că tânăra este originală în ceea ce face şi are destulă personalitate şi mândrie pentru a reuşi să-şi creeze stilul propriu, inconfundabil, prin care să desfidă orice răutăţi. Concluzionând, nu ne rămâne altceva decât să le urăm tuturor cititorilor "Lectură plăcută!"

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!