Păstrăv autohton în apele Munţilor Făgăraş

Asociaţia Aqua Crisius a reintrodus în mai multe zone de pescuit din sudul Munţilor Făgăraş 4.000 de exemplare de puiet de păstrăv autohton (indigen) şi a amplasat 10.000 de icre embrionate din aceeaşi specie, în 2 sisteme de incubaţie. Planurile sunt mult mai mari şi se încearcă repopularea zonei cu lostriţă şi lipan, în cadrul a ceea ce gestionarii, Aqua Crisius şi Ocolul Silvic Carpathia, îşi doresc să fie implementarea unui management piscicol de calitate. În ultimele 5 luni au întreprins o serie de activităţi care au ca scop creşterea populaţiei de peşti în râurile de munte.
"În luna noiembrie 2019 am introdus 4.000 de exemplare de puiet de păstrăv indigen (Salmo trutta) în vârstă de 1 an, măsurând aproximativ 10 cm/10 gr/exemplar, în zone de pescuit gestionate în comun de Asociaţia Aqua Crisius şi Ocolul Silvic Carpathia, partener al Fundaţiei Conservation Carpathia. Exemplarele introduse vor putea să se înmulţească în 1-2 ani (masculii mai devreme), sprijinind populaţia piscicolă actuală să ajungă la efective optime", a declarat ecologistul Andrei Togor, manager proiect Aqua Crisius. "La începutul lunii martie 2020 am revenit şi am reuşit amplasarea a 10.000 de icre embrionate de păstrăv, în 2 sisteme de incubaţie. Icrele obţinute de la părinţi sălbatici au fost incubate într-o păstrăvărie, cu un procentaj de supravieţuire ulterior fecundării ridicat, de peste 90%. Am ales această variantă pentru că pierderile în mediul natural sunt foarte mari, ca urmare a oscilaţiilor apei: de nivel, debit, temperatură, prădătorism sau colmatări. Larvele eclozează direct în râul în care îşi vor continua viaţa, iar peştii, nefiind obişnuiţi cu prezenţa omului sau hrană cu furaje au practic o adaptabilitate crescută", a continuat Andrei Togor.
Până în acest moment, activităţile au avut rezultate pozitive, astfel că planurile de viitor vor include şi specii pe cale de dispariţie. "Lostriţa a existat ani buni în Barajul Pecineagu, introdusă artificial, e adevărat, dar acum aproximativ un secol probabil popula zona submontană a Dâmboviţei şi Râul Doamnei. Ne-am dori să o readucem în lac, mai ales că este o specie simbol vulnerabilă, o specie ameninţată de dispariţie în România. Se mai regăseşte doar pe câteva segmente de râuri, iar zonele de reproducere se pot număra pe degetele de la o mână... Repopularea ar urma să se facă doar cu descendenţă din exemplare autohtone din ţara noastră", a declarat ing. Mihai Zotta, director conservare Fundaţia Conservation Carpathia.

S-a deschis sezonul de pescuit la păstrăv!

În premieră, anul acesta sezonul de pescuit la păstrăv s-a deschis la 1 aprilie şi se va închide la 30 septembrie. Prelungirea sezonului cu o lună şi jumătate nu este întâmplătoare, Asociaţia Aqua Crisius realizând demersurile necesare pe lângă autorităţile din domeniu în acest sens, întrucât perioada admisă la pescuitul păstrăvului în România era, în mod nejustificat, cea mai scurtă din Europa. Pescuitul la păstrăv se practică numai cu momeli artificiale, iar reţinerea este permisă pentru exemplare de minimum 20 de cm, măsurate de la vârful botului până la baza cozii. În sectoarele cu eliberarea capturilor este obligatorie folosirea cârligelor simple, fără spin şi a minciogului.
Zonă interzisă la pescuit: Râul Vâlsan mijlociu, de la Baraj Dobroneagu (Vâlsan) - comuna Brăduleţ (12 km).
Zone cu eliberarea tuturor capturilor: Lac Baciu (Văsălatu), 6 ha; Râul Doamnei Superior de la izvoare - Baraj Baciu (55 km); Râul Târgului Superior de la izvoare - Baraj Râuşor (23 km).
Zone cu reţinerea permisă a maximum 3 păstrăvi măsurând minim 25 cm lungime individuală: Lac Pecineagu, 163 ha; Dâmboviţa superioară, de la Baraj Pecineagu - Schitul Dragoslavele (40 km).
Toate zonele cu regim special sunt semnalizate prin panouri de informare. Amenzile pentru nerespectarea regimului de pescuit sunt cuprinse între 300 şi 10.000 de lei şi pot duce până la deschiderea unui dosar penal, în funcţie de faptă. În contextul actual al pandemiei COVID-19, deplasările în afara locuinţei sunt restrânse doar la urgenţe. Documentele de pescuit oferite de către Aqua Crisius pot fi procurate din Câmpulung şi Rucăr (informaţii suplimentare pe site-ul http://www.aquacrisius.ro), după încheierea stării de urgenţă la nivel naţional.
Aqua Crisius a apărut în 24 mai 2006, din dorinţa de a asigura practicarea pescuitului sportiv-recreativ la standarde înalte şi de a aduce în acelaşi loc oameni care împărtăşesc aceeaşi pasiune. Au o experienţă vastă în administrarea ariilor protejate din zone umede şi se implică în programe de educaţie non-formală, informare, conştientizare şi implementarea unui management pisciciol eficient. Cea mai mare parte din acţiunile asociaţiei privitoare la introducerea de material biologic (repopulări) sunt susţinute financiar de către Eltex Recycling.
Proiectul Fundaţiei Conservation Carpathia a început prioritar cu protejarea de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Munţilor Făgăraş, iar din anul 2011, fundaţia a început să se implice activ şi în managementul faunei. Din anul 2009 şi până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Munţilor Carpaţi, unde a iniţiat lucrări de reconstrucţie ecologică şi a stabilit măsuri de protecţie, atât pentru pădure, cât şi pentru fauna terestră şi acvatică.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It