13 aprilie, ziua în care autorilor li s-au recunoscut pentru prima oară drepturile

Data de 13 aprilie are o importanţă aparte în istoria drepturilor de autor din România, deoarece - în această zi - în anul 1862, când domn era Alexandru Ioan Cuza, a fost adoptată prima lege care a reglementat dreptul autorilor de opere literare şi artistice - Legea presei. Prin aces act normativ li se recunoştea creatorilor dreptul de a se bucura pe toată durata vieţii de operele lor ca de o proprietate, iar prin aceasta se înţelegeau dreptul de a le reproduce, de a le vinde şi de a le ceda. Legea spunea că tipărirea sau reproducerea unei opere fără consimţământul autorului se sancţiona cu o dublă pedeapsă: confiscarea exemplarului astfel obţinut şi plata unei amenzi ce echivala cu preţul a 1.000 exemplare din ediţia originală. De asemenea, prin Legea presei se prevedea că dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire se făcea pe o perioadă determinată - 10 ani de la moartea autorului ("de cuius"), după care opera trecea în domeniul public şi putea fi reprodusă liber de către oricine. Acest drept le era recunoscut şi străinilor, sub rezerva reciprocităţii, însă ei nu puteau beneficia pe teritoriul României de drepturi care le erau recunoscute în ţara lor de origine. Un lucru important de reţinut ar fi că legislaţia românească privind drepturile de autor era printre cele mai avansate din Europa la acea vreme. 

Tot într-o zi de 13 aprilie, de data aceasta în anul 1889, apărea la Bucureşti prima agenţie de presă românească - "Agence Telegraphique de Roumanie" - Roumagence. Începutul a fost îngreunat de existenţa în acel timp a unei sucursale franţuzeşti - Havas - care avea mare putere pe piaţa românească. După ce a fost înlăturată de la monopolul ştirilor oficiale ale Ministerului de Externe, aceasta a fost dizolvată în perioada iunie-iulie 1889 şi a cedat toţi abonaţii agenţiei române nou înfiinţate. În anul 1907, Roumagence a încercat să transmită pentru ziare în limba română şi a fost reclamată, pentru că în contracte era stipulat să transmită ştirile numai în franceză, în formatul în care erau primite prin telegraf. Prima agenţie de presă românească avea să dispară în anul 1917, după mai multe nereguli, printre care şi faptul că, aşa cum reiese din acuzaţiile din partea ziarelor înregistrate atunci, denatura conţinutul ştirilor, întârzia cu transmiterea lor şi dovedea o obedienţă faţă de putere care intriga pe mulţi.

 

Pin It