COLŢUL FERMIERULUI - Păstrarea cartofilor şi legumelor rădăcinoase

Pentru a nu degera pe timpul iernii, cartofii şi rădăcinoasele necesită condiţii speciale de păstrare. Pivniţele (beciurile) şi magaziile din zid, unde nu îngheaţă iarna, sunt cele mai indicate locuri pentru depozitare şi păstrare, cu condiţia să nu existe umiditate şi mucegai. Produsele puse la păstrare nu trebuie să fie umede, mucegăite sau îngheţate.

- Cartofii se pot păstra bine în lăzi de tip grătar sau coşuri din nuiele aşezate în stivă. Cartofii se pot păstra şi în grămezi, pe paturile din lemn construite în pivniţă sau chiar în grămezi, direct pe pardoseala pivniţei, cu condiţia să nu existe umiditate.

- Sfecla roşie se păstrează în aceleaşi condiţii ca şi cartofii.

- Morcovii şi păstârnacul se pot păstra în mai multe feluri: a) în borcan din sticlă, unde se pun "cu capul în jos", adică invers de cum au fost în grădină; b) fiecare rădăcină de morcov sau păstârnac se înfăşoară în hâtrtie de ziar şi se aşază orizontal în cutii din lemn sau carton; c) rădăcinile de morcov şi păstârnac se pot aşeza în oale uzate sau ghivece de flori, fără să se atingă şi în spaţiile dintre rădăcini se pune nisip sau pământ mărunţit din grădină, fără să se acopere morcovii, astfel încât aceştia vor sta ca în grădină. În felul acesta se poate păstra şi pătrunjelul pentru rădăcină.

- Ţelina şi ridichiile negre se pot păstra fără frunze în lădiţe ori vase vechi cu nisip sau pământ, între rădăcini, aşa cum au fost în grădină.

Cantităţi mai mari de cartofi, morcovi şi sfeclă roşie, pentru care nu există suficient spaţiu în pivniţă, se pot păstra afară în silozuri semi-îngropate: pe un teren unde nu bălteşte apa se sapă un şanţ taluzat, cu adâncimea de 70-80 cm şi lăţimea la suprafaţă de 100 cm, lungimea fiind după nevoie. Pe fundul acestui şanţ se sapă un şănţuleţ de 20/20 cm peste care se va pune un grătar din şipci. Şanţul căptuşit cu paie se umple cu cartofi, sfeclă sau morcovi până la 20-30 cm deasupra solului. Peste produse se pune un strat de paie gros de 10-15 cm, apoi un strat provizoriu de pământ în grosime de 30-35 cm, care, pe măsura venirii gerului, se îngroaşă până la 50-60 cm, în formă ascuţită, ca să nu pătrundă apa. Pentru a nu se înăbuşi produsele, de la începutul însilozării, din 2 în 2 metri se instalează coşuri de aerisire confecţionate din uluci, care ies cu 50 cm deasupra coamei silozului. În jurul silozului se fac şanţuri de scurgere a apei.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!