Mihail Moruzov, cel mai mare spion român din perioada interbelică!

Cel mai mare spion român din toate timpurile este considerat Mihail Moruzov. A văzut lumina zilei în anul 1887 şi se trăgea dintr-o familie de cazaci zaporojeni refugiaţi din Caucaz la Tulcea. Copil isteţ, cu spirit de observaţie şi cu o capacitate uimitoare de a face conexiuni, s-a făcut remarcat destul de rapid prin capacitatea de a se descurca în orice situaţie. Cu toate că a absolvit doar trei clase primare, inteligenţa şi flerul său l-au făcut foarte cunoscut la anii maturităţii în Europa. Iar în România ajunsese unul dintre oamenii temuţi, prin funcţia pe care o ocupa în fruntea Serviciului Secret. Activitatea sa ca spion a început la vârsta de 22 ani, atunci când a dejucat planurile unui grup de etnici bulgari din Tulcea îndreptate contra României. Se povesteşte că s-ar fi ascuns în altarul bisericii în care se întâlneau teroriştii şi puneau la cale acţiunile pe care voiau să le desfăşoare.
În urma acestei întâmplări, Moruzov a fost cooptat informator voluntar al Direcţiei Generale a Poliţiei de Siguranţă. În anul 1916 a fost promovat la conducerea serviciului de contraspionaj din Delta Dunării. În anul 1924 era chemat la Bucureşti, unde i s-a încredinţat o funcţie de mare responsabilitate, de care se va achita cu succes, ca un veritabil autodidact care a ştiut să fructifice toate ocaziile favorabile ce i s-au ivit în cale, punând bazele Serviciului Secret de Informaţii al Armatei Române. Instalat în fruntea acestui organism, l-a condus cu succes până în anul 1940. În timpul desfăşurării misiunilor, a intrat în conflicte grave cu legionarii, fiind trup şi suflet alături de Regele Carol al II-lea, după ce a revenit în ţară în anul 1930. Soarta lui Mihail Moruzov a fost cruntă, căci a sfârşit prin a fi asasinat de o "echipă a morţii" alcătuită din legionari. În noaptea de 26 spre 27 noiembrie, 64 miniştri care colaboraseră cu Regele Carol al II-lea, inclusiv şeful Serviciului Secret de Informaţii, au fost împuşcaţi la Jilava, unde fuseseră reţinuţi după fuga monarhului cu Lupeasca în străinătate şi instaurarea generalului Ion Antonescu în fruntea statului.
Viaţa lui Moruzov a fost una tumultoasă. În anul 1915, prin soţia consulului Rusiei la Galaţi, i se propunea să lucreze în slujba spionajului ţarist. Mihail Moruzov şi-a asumat fără ezitare riscurile vieţii de agent dublu, căci a luat imediat legătura cu structurile statului român. Prin intermediul acelei doamne, el a aflat că ruşii doreau să alipească Moldova şi Delta Dunării. Fără vreo ezitare, a raportat această informaţie Siguranţei Române. Mai mult, a efectuat în spatele armatei ţariste mai multe operaţiuni în favoarea României. În toată perioada războiului şi după încetarea ostilităţilor, a dejucat mai multe operaţiuni ale spionajului rus şi apoi sovietic.

A plătit cu viaţa slujirea regelui!

Succesele repurtate de şeful Serviciului Secret de Informaţii i-au consolidat reputaţia profesională. Dar pe lângă respectul unora, i-au adus şi ura feroce a altora, care l-au urmărit tot timpul şi n-au ezitat să-l pedepsească atunci când li s-a oferit posibilitatea. Iar unul dintre cei mai înverşunaţi inamici ai săi era Ion Antonescu. Şi asta după ce aflase că Moruzov descoperise faptul că generalul era bigam şi că, pe lângă soţia oficială, Maria (Miţa), din România, mai întreţinea o soţie la Paris! Ajuns la putere, acesta era pe cale să se răzbune, mai ales că-i avea alături şi pe ceilalţi înverşunaţi duşmani, legionarii. În septembrie 1940, Mihail Moruzov a plecat la Veneţia pentru a se întâlni cu şefii serviciilor secrete italiene şi germane. Franz Wilhelm Canaris, şeful Abwehr-ului (spionajului german), l-a anunţat că Regele Carol al II-lea va abdica şi că premier va fi numit Ion Antonescu. Sigur pe el, Moruzov a spus: "Mă descurc eu cu el!" Şi nici în ruptul capului n-a vrut să-l asculte pe omologul german care-l sfătuia să nu revină în România, unde nu-l aştepta o soartă prea bună!
Preţul siguranţei de sine a fost viaţa şefului Serviciului Secret de Informaţii. Imediat după preluarea puterii, consecinţă a reuşitei puciului anticarlist, Ion Antonescu l-a eliminat pe Mihail Moruzov din fruntea SSI, care aparţinea de Marele Stat Major al Armatei şi l-a numit, în 15 noiembrie 1940 în locul său, pe Eugen Cristescu. Structura informativă a fost trecută în subordinea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, deci a sa! Moruzov fost arestat împreună cu adjunctul său, Niky Ştefănescu, şi amândoi au fost încarceraţi la Penitenciarul Jilava, care se afla în custodie legionară. La scurt timp după arestare, ei au fost asasinaţi de o echipa de legionari în ceea ce s-a numit în istorie "Masacrul de la Jilava", comis în noaptea de 26-27 noiembrie 1940. Dispariţia lui Mihail Moruzov i-a adus liniştea în suflet şi lui Horia Sima. Adjunctul şi urmaşul în funcţie al "Căpitanului" Corneliu Zelea Codreanu - asasinat în puşcărie din ordinul Regelui Carol al II-lea - era viceprim-ministru, ca lider al Gărzii de Fier. Sima era terorizat de faptul că Moruzov ar fi putut scoate la iveală faptul că el fusese informator al SSI şi al Siguranţei Generale. La rându-i, Antonescu, pe lângă aversiunea provocată de descoperirea secretului său de la Paris, îl considera pe şeful SSI tipul care făcea şi desfăcea toate jocurile oculte de la Palatul Regal. Şeful statului ştia că Moruzov avea un dosar voluminos despre el şi l-a urât atât de mult încât şi după moarte a încercat să-i distrugă reputaţia profesională. Oricum, mulţi dintre autorii de specialitate sunt de acord cu ideea că Mihail Moruzov pusese pe picioare unul dintre cele mai eficiente servicii de informaţii din bătrînul continent, iar rezultatele plasau spionajul românesc în elita celui mondial. După ce a fost asasinat, trupul său a fost înhumat iniţial pe o alee din Cimitirul Bellu. După 11 ani, în 1951, fiica sa a fost anunţată că trebuia să mute mormântul pentru că se construia o alee. Osemintele au fost aşezate într-o lădiţă care ar fi trebuit să fie transportată la Tulcea. Din greşeală (?!?...), muncitorii au aruncat lădiţa într-o groapă comună. Mai românesc şi mai balcanic de-atât nici că se putea!...

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It