Colţul Fermierului - Plantarea legumelor

Pentru a se obţine legume timpurii şi convenabil eşalonate pe o perioadă mai lungă este necesar să se planteze cât mai devreme, dar fără a expune plantele la pericolul temperaturilor scăzute. Îngheţul şi brumele târzii de primăvară pot compromite total unele legume chiar într-o stare avansată de vegetaţie. Varza, conopida şi guliile sunt rezistente şi se pot planta în câmp neprotejat mai devreme, în cursul lunii aprilie şi în primele zile ale lunii mai. Tomatele, ardeii şi vinetele sunt mai sensibile şi nu pot fi plantate în câmp mai devreme de 8-10 mai, când pericolul brumelor încetează. Aceste legume sensibile se pot planta mai devreme numai în solarii, dacă există suficient loc. Răsadurile de tomate, vinete şi ardei se pot planta în prima săptămână a lunii mai, cu condiţia să se asigure procedee de protejare împotriva brumelor ce ar putea să cadă în această perioadă. În serile în care se prevede posibilitatea producerii brumei - după o ploaie, cerul se înseninează, este frig şi nu bate vântul - răsadurile plantate în câmp se pot proteja prin acoperirea cu o folie transparentă sprijinită pe prăjini din lemn pentru a nu rupe plantele, cu pungi din plastic aşezate peste plante, cu oale vechi şi cutii din carton sau sticle mari din plastic (PET-uri), care se aşază ca un clopot peste tânăra plantă. În timpul zilei, plantele se descoperă pentru aerisire şi se acoperă din nou seara, dacă se anticipează iarăşi bruma.
Distanţele de plantare pentru principalele legume sunt: varza timpurie - 50 cm între rânduri şi 25 între plante pe rând; varza de vară - 70/35 cm. Varza de toamnă se plantează la 70/40 cm în cursul lunii iunie, răsadul se produce pe brazde reci, semănat în perioada 10-20 mai. Tomatele se plantează la 70 cm între rânduri şi 33-35 cm între plante pe rând, ardeiul la 50/20 cm şi vinetele la 50/30 cm. Dacă terenul nu a fost fertilizat dinainte, la fiecare cuib de plantare se poate amesteca o jumătate de kilogram de bălegar bine putrezit (mraniţă).
Plantatul se face la răsadurile mici cu plantatorul (un ţăruş metalic sau din lemn bine ascuţit), iar răsadurile mari se plantează în cuiburi făcute cu sapa sau în şănţuleţe. Se acoperă bine rădăcinile cu pământ până sub primul etaj de frunze. Se tasează pământul la rădăcini şi se udă pentru a uşura prinderea. La câteva zile se înlocuiesc firele care nu s-au prins. 

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It