Monitorizarea şi susţinerea copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

- întrebare adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale -

Stimată Doamnă Ministru,

Potrivit datelor colectate de la inspectoratele şcolare judeţene de Ministerul Educaţiei Naţionale, ca urmare a solicitării Administraţiei Prezidenţiale, la data de 1 ianuarie 2018 la nivel naţional au fost identificaţi 159.038 copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 24.948 aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 20.554 aveau părintele unic susţinător plecat la muncă în străinătate şi 113.536 aveau un singur părinte plecat la muncă în străinătate. În judeţul Argeş au fost identificaţi 3.451 copii care se aflau în această situaţie, dintre care 510 cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, 465 cu părintele unic susţinător plecat din ţară şi 2.476 cu un singur părinte plecat la muncă în afara graniţelor.
Dacă avem în vedere că evaluarea a fost realizată de inspectoratele şcolare judeţene prin intermediul cadrelor didactice şi se întemeiază pe declaraţiile asumate de către membrii familiilor, putem să bănuim că dimensiunea reală a acestui fenomen este mult mai mare, în condiţiile în care multe familii evită să declare asemenea situaţii, pentru a nu-şi vulnerabiliza copiii în cadrul colectivelor de elevi sau în faţa autorităţilor. De asemenea, datele provenite din sistemul educaţional sunt incomplete şi din cauza faptului că includ doar numărul copiilor integraţi în sistemul de învăţământ (preşcolari şi şcolari cu vârsta între 3 şi 17 ani), nu şi pe cel al copiilor de vârstă anteşcolară sau pe al celor neînscrişi la şcoală (în abandon şcolar). Ţinând cont că situaţia prezentată anterior generează efecte negative deosebit de grave asupra creşterii şi educaţiei unui număr atât de mare de copii, vă solicit să răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care sunt măsurile de monitorizare şi sprijin pe care le implementează Ministerul Educaţiei Naţionale pentru asigurarea condiţiilor în care copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate să se dezvolte corespunzător şi să nu abandoneze şcoala?
2. Cu ocazia dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2019, noi, parlamentarii PNL, am propus un amendament prin care solicitam bugetarea a cel puţin 1.900 de posturi de consilieri şi psihologi şcolari, tocmai pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale pe care le traversează şcoala românească. Din păcate, acest amendament a fost respins prin votul senatorilor şi deputaţilor din majoritatea PSD-ALDE. În acest context şi luând în considerare faptul că bugetul aprobat pentru Ministerul Educaţiei Naţionale a crescut în anul 2019 cu 40% faţă de cel din anul precedent, intenţionaţi să utilizaţi o parte dintre resursele bugetare suplimentare pentru creşterea numărului de consilieri şcolari? Dacă răspunsul este afirmativ, care va fi numărul posturilor suplimentare şi care va fi valoarea fondurilor alocate acestora?
3. Având în vedere că învăţătorii şi profesorii nu pot substitui atribuţiile angajaţilor direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul judeţelor, care este nivelul de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale în chestiunea copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, în ceea ce priveşte monitorizarea, evaluarea şi implementarea politicilor şi programelor pentru incluziunea socială a acestora şi evitarea abandonului şcolar?
Solicit răspuns în scris.

Dănuţ BICA, deputat PNL de Argeş

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It