Salonul de Toamnă al Orașului Regal Curtea de Argeș

În aceste zile înflorite cu soare și culori, domnul academician Gheorghe Păun ne-a invitat să ieșim de sub dominația autoritară a fake news-ului și să ne acordăm câteva momente de liniște sub fascinația cărților, a muzicii și a picturii.

Ca urmare a invitației făcute publice printr-un afiș foarte expresiv și promițător, pe 20 octombrie 2022 a avut loc la Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș Salonul de toamnă al Orașului Regal, la care un public numeros (aproximativ şaizeci - șaptezeci de persoane) s-a întâlnit cu cartea prin intermediul celor patru edituri prezente (EIKON – București; DETECTIV CULTURAL – București; BISCARA – București și ZODIA FECIOAREI – Pitești), în cadrul unui mini salon de carte, organizat la parter. Apoi, s-a întâlnit și cu pictura, printr-o expoziţie vernisată la etajul instituţiei, în cadrul căreia au expus personalități ale picturii argeșene.

În deschidere, domnul academician Gheorghe Păun a anunțat scopul acestui Salon: acela de a face cunoscute edituri și cărţi noi, din toate domeniile, de a prilejui cumpărarea cărților care ne interesează. Activitatea a fost și o plăcută reîntâlnire cu prieteni vechi și cu pictori renumiți ai Argeşului, la care s-a adăugat bucuria de a asculta muzică nouă. Acesta a mulţumit editurilor și pictorilor care au acceptat invitația, dar și publicului, pentru participare.

A urmat prezentarea standurilor de cărți, de către directorii editurilor, care au avut prilejul să aducă în atenția publicului un număr mare de volume, din domenii diferite, știință, istorie, filozofie, religie, critică literară, poezie, proză scurtă, romane și cărți pentru copii.

Un stand foarte bogat a avut Editura EIKON. Domnul director Valentin Ajder a evidențiat câteva titluri: Mircea Bârsilă, „Poezia optzecistă”; Vianu Mureșan, „Meteorologie”; Petre Țuțea, „Reflecții religioase asupra cunoașterii”; romanul scriitorului Thanas Med, „Ultimul cuvânt al lui Socrat Buba”. Domnul Firiță Carp a oferit gratuit cărțile de la standul dumnealui și a insistat în mod special asupra revistei „Detectiv cultural” care publică numai poezie, proză și eseuri literare. Acesta este un mare susținător al tinerilor candidați la titlul de „scriitor”.

Doamna Sara Mina, directoarea Editurii BISCARA, a subliniat interesul domnului academician în vederea cunoașterii și înțelegerii scriitorului Urmuz. S-a declarat, cu vehemență, împotriva acelora care schingiuiesc și nesocotesc limba română. Despre Urmuz a scris și domnul Lucian Costache două volume însumând aproximativ 1.000 de pagini, intitulate „Urmuz sau Despre paradox”, apărute la Editura Zodia Fecioarei. Doamna directoare a acestei edituri, Mona Vâlceanu, a abordat curajoasă subiectul vânzării de carte, afirmând, în acest context, că nu există sprijin din partea Ministerului Culturii pentru difuzarea cărților, iar Institutul Cultural Român nu se ocupă de traducerea și prezentarea în străinătate a cărții românești. Literatura românească nu este inferioară literaturii altor țări, numai că ea este necunoscută peste hotare.

Au urmat discuții și opinii referitoare la limba română, la difuzarea cărții, la preocuparea editurilor în a scoate pe piață cărți care să atragă cititorul, să-i descopere o lume de idei și sentimente care să-l captiveze. S-a vorbit mult despre Urmuz. Doamna Elena Șerbănescu a făcut o paralelă între scriitorii Urmuz și James Joyce, autorul romanului „Ulise”, subliniind apropierea acestora de curentul absurdului prin limbaj. Domnul Lucian Costache a citit două fabule din volumul „Ultimele fabule închipuite ale lui Urmuz în imaginarul autorului” de Romulus Sălăgean, apărut recent la Editura EIKON. S-a ținut și un moment de reculegere în memoria trecerii la cele veşnice a academicianului Eugen Simion. Mai apoi, s-a anunțat că Cenaclul Nicolae Velea din Curtea de Argeș se va numi „Cenaclul Nicolae Velea – Urmuz”.

Activitatea mini-salonului de carte s-a încheiat cu o surpriză muzicală: domnul Benedict Popescu a cântat la TERAMIN, un instrument electronic inventat acum un secol, la care se cântă prin „mângâierea aerului”, fără a atinge instrumentul.

În partea a doua a activității, participanții au mers în saloanele în care s-a organizat vernisajul operelor pictorilor argeșeni. Aici au expus: Mihai Chițu; Alexandru Domnișoru; Jean Duță; Traian Duță; Ioana Teodora Duţă-Schmiedigen; Ducu Gheorghiescu; Georgeta Gheorghinoiu; Eugenia Ivănesu; Alexandru Nică; Gheorghe Olteanu; Patricia Stocheci Procopie; Florin Scărlătescu; Ramona Șlug; Bogdan Tolbariu; Ana-Maria Ami Vasilescu; Teodor Vescu; Ovidiu Voica.

În deschidere, curatoarea Ioana Teodora Duță a evocat amintiri de la Casa Goangă, despre care a afirmat că „Nu era doar un spațiu, era un loc viu în care pulsa boemul unei vieți de artist autentic… în care ucenicia și meseria se învățau de la maeștri, de la care se deprindea și pasiunea pentru artă”. Aici și-a început cariera artistică, sub îndrumarea tatălui său, pictorul și sculptorul Traian Duță. Cu bucurie, a anunțat că, în curând, va fi editat şi catalogul expoziţiei, un veritabil volum al picturii argeșene, care este prefațat de istoricul și criticul de artă Luiza Barcan.

Aceasta a denumit întâlnirea – din catalog – ca fiind una productivă… „barierele dintre generații dispar, pictura figurativă reprezentată prin genuri clasice… se întâlnește cu aspecte de factură abstractă și minimalistă, iar realismului îi revine, în contrapondere, o viziune de tip oniric, fantastic.” În acest context, Ioana Duță a mărturisit: „Încerc acum și eu să creez o comunitate care să aprecieze frumosul și să trăiască pentru a crea. Ne-am dorit ca prin acest vernisaj să se exploreze multitudinea de aspecte ale creației, printr-un dialog prietenesc între maeștri picturii argeșene.” În încheiere, curatoarea a arătat că tablourile expuse vădesc acumularea de experiențe prin care s-a trecut în noi faze de dezvoltare și care au condus la noi descoperiri în abordarea artistică a temelor. Le-a mulțumit participanților la cea de a doua ediție a Salonului de Toamnă, gazdelor și Muzeului Municipal Curtea de Argeș care au făcut posibil acest eveniment.

Cei înscriși la discuții au adresat și ei mulţumiri organizatorilor și au prezentat opinii generale despre tablourile expuse. S-au remarcat respectul pentru tradiție, originalitatea manierelor abordate și diversitatea temelor, s-a arătat că în pictura actuală se favorizează stilul în raport cu conținutul, astfel se atrage atenția privitorului asupra subiectului principal. S-a scos în evidență bogata paletă coloristică dominată de griuri și de nuanțe luminoase de alb, roșu, albastru.
La final, cei prezenţi au fost unanimi în a aprecia această după-amiază interesantă ca fiind o adevărată EMULAȚIE pentru viitorul artei argeșene.

fShare

Tweet