Omagiu adus memoriei prof. Al.Th. Ionescu de ARGEŞ EXPRES
Vineri, la orele prânzului, o echipă alcătuită din directorul gneral al Trustului Media ARGEŞ EXPRES, Ionel Tache şi redacţia singurului cotidian din Oraşul Regal - Doru Bobi, Cristina Dincuţă, Andreea Gheordunescu şi Mihai Cristian Bobi, a depus o coroană de flori şi a aprins câteva candele la locul de veci al fostului senior editor, prof. Al.Th. Ionescu. Acesta a fost răpit vieţii în 28 februarie 2009, sărăcind redacţia şi comunitatea de una dintre personalităţile cele mai respectate nu numai în lumea cadrelor didactice şi a elevilor de la Colegiul Naţional "Vlaicu Vodă", dar şi a sutelor, dacă nu miilor de tineri cărora le-a desluşit tainele limbii române şi i-a ajutat să-şi găsească drumul drept în viaţă. Domnia sa a fost ani la rând unul dintre principalii animatori ai vieţii culturale din Curtea de Argeş prin cenaclul care funcţiona în anii 80 ai secolului şi mileniului trecut la fosta Casă de Cultură şi apoi susţinător nedezminţit al Clubului Iubitorilor de Cultură, pus pe picioare de către acad. Gheorghe Păun. De altfel, ultima sa apariţie publică a fost tocmai la una dintre şedinţele acestuia, la Centrul de Cultură şi Arte... Nu în ultimul rând, a sprijinit ideea existenţei ziarului nostru, unde a adus prieteni şi foşti elevi şi în care a publicat numeroase editoriale politice sau culturale, care i-au ridicat valoarea. Verbul său, spiritul critic corect din toate domeniile, i-au adus deopotrivă respectul, invidia şi chiar ura unor puternici ai zilei. Netemător din fire, şi-a urmat drumul ales şi remarcabil este faptul că iniţiase la "Vlaicu" o şcoală de gazetărie, despre care ar avea destule de povestit ucenicii săi de atunci sau cei care au lucrat cu acei copii entuziaşti...
Personalitate puternică, dădea senzaţia că umplea redacţia când ne vizita şi, după salut, adresa veşnica întrebare: "Ce mai e nou prin oraş?..." De 9 ani ne lipseşte, şi pe măsura trecerii timpului realizăm câtă nevoie am mai fi avut de dumnealui acum, când numărul unora asemenea scade pe zi ce trece. La crucea care-i veghează căpătâiul s-au rememorat unele amintiri pentru colegii care n-au apucat să-l cunoască direct şi fiecare am purtat dialoguri personale cu spiritul său. Ne-am rugat să-l odihnească Dumnezeu în pace, alături de cei drepţi, lângă care şi-a dorit mereu să trăiască în viaţa pământească!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
