Nicuţ condamnat: 3 ani închisoare cu suspendare şi 880.000 euro plată în solidar!
În mai puţin de 24 de ore, două condamnări au aruncat în aer judeţul Argeş. După ce miercuri seara, omul de afaceri Cornel Penescu a mai primit 5 ani de închisoare pentru dosarul "Mită în fotbal", ieri la prânz altă sentinţă avea să trimită 3 oameni importanţi în spatele gratiilor. Este vorba despre acelaşi Penescu, condamnat la 4 ani de închisoare pentru mită în Dosarul Şcolilor, despre omul de afaceri Gheorghe Dobre, patronul firmei de construcţii Zeus – 4 ani de închisoare cu executare - dar mai ales despre fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, cel care va petrece 7 ani şi 8 luni în penitenciar. Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti vine după ce 11 persoane au fost suspectate de corupţie în anul 2011. Acestea ar fi luat fonduri europene de 900.000 euro în baza unor documente false. Printre ei se află şi fostul primar al Curţii de Argeş, Gheorghe Nicuţ, condamnat şi el la 3 ani de închisoare.
Nicuţ – obligat să treacă la muncă
Din fericire pentru Nicuţ, instanţa a decis suspendarea pedepsei şi punerea condamnatului sub supraveghere timp de 4 ani. Acesta îşi pierde şi o parte din drepturi şi este obligat să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş, conform programului stabilit de consilierul de probaţiune, să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare ce depăşeşte 5 zile, să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă, să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei. De asemenea, Gheorghe Nicuţ va trebui să presteze 100 zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii la primăriile din Curtea de Argeş sau Valea Iaşului. Partea mai proastă pentru fostul primar este aceea că va trebui să achite prejudiciul de 880.249 euro în solidar cu alţi 5 condamnaţi, plus 5.000 lei cheltuieli de judecată.
Derularea evenimentelor
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost trimişi în judecată în acest dosar în 18 mai 2011. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dat, în 28 mai 2013, sentinţa în dosar, Nicolescu fiind condamnat atunci la 1 an de închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de inculpaţi şi de procurorii anticorupţie. În 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea fostului şef al CJ Argeş la 3 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi. Tot atunci, instanţa a dispus confiscarea sumei de 66.518 lei primită drept mită de la Cornel Penescu. Acesta din urmă a rămas cu pedeapsa dată de Tribunalul Bucureşti, respectiv de 9 luni de închisoare cu suspendare. Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de procurorii anticorupţie, cât şi de Nicolescu şi ceilalţi inculpaţi din dosar.
Ulterior, în martie 2014, dosarul fostului preşedinte al CJ Argeş a fost trimis înapoi Curţii de Apel Bucureşti, pentru rejudecare. Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu, Călin Ioan Andrei, Gheorghe Nicuţ şi Ion Ştefan. Cererea de finanţare a fost elaborată de Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Judeţean Argeş şi totodată manager - coordonator de proiect. Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. În cererea de finanţare a fost menţionat "Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş", document care, în fapt, nu exista, fapt cunoscut de Nicolescu, spuneau procurorii. Contractul de grant a fost încheiat în pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip PHARE. Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus SA, care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Nicolescu. Pe perioada executării proiectului, acesta a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare), prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care, în fapt, nu au fost realizate. Cererea de plată finală şi anexa a fost redactată şi semnată de Florian Despan. Astfel, spuneau anchetatorii, Consiliul Judeţean Argeş a încasat pe nedrept suma de 260.800 euro reprezentând ultima tranşă din contractul de finanţare nerambursabilă.
Procesele verbale de recepţie au fost puse la dispoziţie de Dobre Grigore, asociat şi administrator al SC Zeus SA Piteşti (firma care realizase lucrările) şi au fost întocmite de Ion Nicolae, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea. De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deşi întreaga finanţare a fost încasată.
În perioada 2006 - 2008, Constantin Nicolescu a cerut şi a primit de la Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 de lei pentru ca instituţia Consiliul judeţean Argeş să achiziţioneze de la SC PIC SA produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică, precizau procurorii anticorupţie. Suma remisă cu titlu de mită reprezinta aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte. De asemenea, în luna iunie 2009, Nicolescu l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu aplice amendă contravenţională de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare.
