Valea Iaşului - Buget de 4.460.000 lei în 2015

Şi anul acesta comuna din vecinătatea municipiului Curtea de Argeş are un buget respectabil, pe care aleşii locali l-au votat vineri în unanimitate. Demn de remarcat este faptul că fiecare capitol a fost "luat la bani mărunţi" atât în şedinţele pe comisii, cât şi în discuţiile preliminare, purtate cu primarul Nicolae Barbu, dar şi cu contabilul Mihai Bărbulescu sau cu secretarul Nicolae Stoicescu. Majoritatea consilierilor locali s-au adunat în sala de consiliu pentru cea mai importantă şedinţă a anului cu aproape o oră înainte de cea fixată pentru deschiderea oficială a dezbaterilor. A fost prilejul potrivit pentru ca primarul Barbu să-i anunţe despre ultimele corecţii făcute pentru a acoperi necesităţile presante, dar fără a afecta cifrele finale. Singurul care a întârziat puţin a fost tocmai preşedintele de şedinţă, Marius Bărbulescu, în primul rând pentru că făcuse o confuzie de oră şi apoi pentru că începuse să ningă şi carosabilul era destul de alunecos. Prezenţa a fost însă, ca de obicei de 100%, cu 11 consilieri locali şi 2 delegaţi săteşti.

 

Structura veniturilor de 44,6 miliarde lei vechi

 

După cum se ştie, orice buget se construieşte pornind de la veniturile proprii, completate cu sume primite pentru echilibrare, cofinanţări, bani guvernamentali de finanţare a unor proiecte ş.a.m.d. Primarul i-a informat pe consilieri că excedentul (fondul de rulment) se cifrează la 300.000 lei, dând citire şi celorlalţi indicatori: cote defalcate din impozitul pe venit - 1.825.000 lei; sume alocate pentru echilibrare - 237.000; impozit pe clădiri - 800.000; impozit teren - 50.000; sume defalcate din TVA pentru învăţământ şi ajutoare sociale - 563.000; sume defalcate din TVA pentru echilibrare - 84.200; taxa pe mijloace de transport - 145.000; alte impozite şi taxe de la populaţie - 70.100; venituri din concesiuni - 13.000; venituri din prestări servicii - 1.000; venituri din amenzi şi alte sancţiuni - 15.000; subvenţii pentru încălzirea locuinţelor cu lemne - 20.000; subvenţii pentru construirea Centrului de Informare Turistică - 330.000 lei; donaţii şi sponsorizări - 6.000 lei. 

 

Cheltuieli de funcţionare

 

Autorităţilor executive li s-a alocat suma de 1.069.000 lei, din care cheltuielilor de personal le-au revenit 538.000 lei pentru salariile angajaţilor şi 531.000 lei pentru cele materiale, din care care "partea leului" de 223.000 lei va reveni cipurilor pentru câini şi altor bunuri indispensabile bunei funcţionări, auditului,a avocatului şi pazei, urmată de partea care va reveni acoperirii valorii sentinţelor judecătoreşti date în favoarea angajaţilor primăriei (127.000 lei). Ca o comparaţie, pentru ziua comunei s-a prevăzut suma de 30.000 lei. Ordinea publică va beneficia de 27.000 lei pentru cheltuielile de personal, respectiv de 17.000 pentru cele materiale, iar cele privitoare la şcoală, incluzând salarii, cheltuieli de transport elevi şi profesori, dar şi pregătire profesională, furnituri, utilităţi, etc. - 484.000 lei. Capitolul cultură va avea la dispoziţie 93.000 lei, iar asistenţa socială 365.000 lei, la care se mai adaugă cheltuielile din sfera serviciilor, care rotunjesc suma de 2.730.000 lei la această secţiune. 

 

Cheltuieli de dezvoltare

 

Cei 1.730.000 lei alocaţi la această secţiune trebuie să asigure continuarea şi finalizarea unor investiţii aflate în derulare - cum ar fi Dispensarul uman de la Valea Iaşului-Ungureni, sau cele două grădiniţe cu program prelungit, reabilitarea căminului cultural din centrul comunei, alimentări cu apă şi extinderi inclusiv la canalizare, branşări, dar şi construcţia Centralei fotovoltaice. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele prioritare pentru acest an, în care edilii şi-au propus să cumpere şi terenul necesar pentru amenajarea unui izlaz în locul celui de la Valea Uleului. S-a alocat suma de 100.000 lei pentru cumpărarea unor suprafeţe învecinate care, cumulat, să ajungă la un total de 10-15 ha. Cei mai mulţi bani s-au alocat pentru Centrala Fotovoltaică - 330.000 lei - la care lucrările vor începe în această primăvară, pentru care s-a aprobat deschiderea unei linii de creditare bancară de 456.000 USD (circa 17 miliarde lei vechi). A fost prilejul potrivit pentru ca primarul să-i informeze pe consilieri că s-a făcut licitaţia pe SEAP şi s-a ales firma care va realiza lucrările de consolidare a terenului pe care se va amplasa construcţia propriu-zisă, iar costurile vor fi de circa 400.000 lei. Construcţia propriu-zisă este apreciată la circa 1.300.000 lei, iar partea electrică, inclusiv branşarea la sistemul naţional energetic - 300.000 lei.

 

"Buget mai aşezat, cu bani mai puţini"

 

Aşa l-a caracterizat consilierul local liberal Constantin Ştefănescu, mulţumit de comunicarea cu executivul la întocmirea bugetului, dar nu şi de participarea la dezbaterile în comisia pe care o conduce a unora dintre colegi, cărora a ţinut să le atragă atenţia că le va cere penalizarea în caz de repetare. Totodată s-a interesat de situaţia încasărilor veniturilor proprii şi a aflat de la contabilul Mihai Bărbulescu faptul că, în total, ar fi datorii ale cetăţenilor, din anii precedenţi, incluzând şi penalizările de rigoare, de 167.400 lei, pentru care s-au trimis înştiinţări şi avertismente debitorilor. Primarul Nicolae Barbu le-a reamintit consilierilor mai vechi despre problemele apărute în sectorul încasărilor acestor venituri în anul 2011, când unul dintre angajaţi a fost nevoit să părăsească serviciul, însă i-a informat că încasarea veniturilor proprii în anul 2014 a fost de peste 95%, ceea ce dovedeşte o eficientizare serioasă a activităţii de colectare. La fel, a dat asigurări că a avut discuţii cu o firmă de distribuire a semnalului TV prin cablu, pentru a crea o concurenţă reală actualului operator, stimulând concurenţa cu scopul de a îmbunătăţi raportul dintre calitatea serviciilor şi preţul la care sunt oferite abonaţilor.

Consilierul Nicolae Duculescu a insistat pe necesitatea începerii negocierilor pentru achiziţionarea de terenuri cu scopul amenajării unui izlaz pentru locuitorii de la Valea Uleului. La nemulţumirea sa vizavi de suma alocată acoperirii costurilor cumpărării, considerată ca fiind prea mică, Viorel Zinca s-a asociat, caracterizând-o aspru drept ridicolă. Replica primarului Barbu a chemat la raţiune, în sensul că terenurile vizate pentru cumpărare nu sunt din cea mai bună categorie agricolă şi proprietarii nu pot emite pretenţii nejustificate asupra preţurilor de tranzacţioanare câtă vreme majoritatea lor au fost lăsate pârloagă în ultimii ani, fapt care le-ar putea atrage penalizări legale. Nici ideea amenajării unui izlaz în vecinătatea DN 7C, între Râul Argeş şi canal n-a părut prea viabilă, cât timp acolo este un litigiu pe hotar cu comuna Valea Danului, care s-ar putea rezolva pe cale amiabilă pentru a răspunde favorabil cererii unui investitor privat. De asemenea, şeful executivului local i-a informat şi despre faptul că alt litigiu pe hotar, cel cu Primăria Curtea de Argeş, se află în instanţă şi vizează o suprafaţă de teren de circa 70 ha. Părţile îşi susţin poziţia pe documente din 1953, respectiv de circa 20 ani mai târziu, când s-a construit Electroargeş. Dar asupra acestor aspecte vom mai reveni, ca şi asupra problemei scăderii numărului de elevi în comună, în ciuda eforturilor considerabile făcute de edili în ultimii ani pentru a opri exodul acestora spre oraş. Prof. Andrei Grigorescu a atras atenţia asupra acestui aspect, iar primarul Nicolae Barbu i-a asigurat pe cei prezenţi că are în vedere o strategie de rezolvare a acestei probleme reale a comunităţii pe care o administrează împreună.