La Ocolul Silvic Muşăteşti, "aurul verde" este în mâini bune!

O mare bogăţie a României este reprezentată de fondul forestier. În ultimii 25 de ani însă a căzut pradă jefuitorilor. La ora actuală sunt o sumedenie de păduri care au fost defrişate după ce legile retrocedării au fost puse în aplicare. Lemnul nostru a luat drumul străinătăţii şi a umplut nişte buzunare sus-puse. Este de ajuns să deschidem televizorul, pentru a afla asemenea veşti scandaloase. Nu vom face vorbire aici şi acum despre mafia retrocedărilor, despre cine a condus-o sau o conduce sau despre numele grele chemate să dea socoteală pentru faptele comise în faţa justiţiei. Nici Argeşul n-a fost ocolit de prădători. Distrugerile par să fie însă mai mici la noi. Şi totul pentru că au existat oameni care au ocrotit mai bine pădurile. "Plămânul verde funcţionează la noi aproape la capacitate normală" - ne-a asigurat dr.ing. Radu Dumitrache, şeful Ocolului Silvic Muşăteşti, care ne-a oferit explicaţii de specialitate asupra implementărilor legale aplicate în domeniu din '90 până în prezent, începând cu Legea 18, continuând cu Legea 1 şi cu Legea 247. Graba cu care au fost întocmite, modul în care au fost aplicate şi rezultatele pe care le-au generat, pot oferi destule teme de discuţie pentru prezent şi viitor. Dar la ora actuală pornim de la ceea ce este palpabil şi încercăm să aflăm ce-ar trebui să se facă - raţional vorbind - pentru a conserva această bogăţie, ca s-o putem lăsa moştenire copiilor şi nepoţilor noştri.

 

18.000 ha teren împădurit

După cum vă informam în materialul apărut în ziarul de ieri, aceasta este suprafaţa Ocolului Silvic Muşăteşti, care se întinde pe o lungime de circa 100 km, de la bariera peste calea ferată de la Merişani, până sub Vîrful Moldoveanu (2.543 m) - cel mai înalt vârf muntos din ţară. Poate tocmai de aceea şi cei 30 pădurari din subordinea lui Radu Dumitrache reuşesc ca prin munca lor să păstreze la înălţime ştacheta realizărilor. Din totalul suprafeţei, 10.000 ha sunt pădure de stat, 5.000 ha păduri private, pentru care Ocolul Muşăteşti asigură servicii silvice specializate în condiţiile legilor în vigoare, iar restul de 3.000 ha sunt administrate de alte ocoale. Şi asta în condiţiile în care aici s-au încheiat retrocedările de terenuri împădurite.

Anul trecut, cifra de afaceri a ocolului condus de dr. ing. în silvicultură Radu Dumitrache a fost de 34 miliarde lei vechi, iar profitul brut de 6,3 miliarde, deci având o rată de 18,5%. Aceste rezultate l-a situat cam pe locul 6 din totalul de 11, ca performanţă economică. Pe primul loc s-a situat Ocolul Silvic Vidraru, deci tot unul din zona noastră. 

 

Sediul - într-un fost conac boieresc, nerevendicat

Radu Dumitrache spune că profitul net ar fi putut fi mai mare, dar au fost cheltuieli extraordinare care trebuiau neapărat făcute. Înlocuirea acoperişului şi anveloparea sediului au "înghiţit" vreo 2 miliarde lei vechi. Datele pentru planurile bugetare pentru anul acesta sunt asemănătoare, inclusiv cheltuielile extraordinare, căci mai trebuie renovate magaziile care stau să cadă din picioare, trebuie înfiinţat un depozit permanent de material lemnos pe un teren în suprafaţă de vreo 7.000 mp, situat lângă şcoală,  fiind necesare şi împrejmuiri pe o lungime de vreo 900 m la pepinieră, plus reparaţii la cele două cantoane şi la cabana silvică de la Poienile Vâlsanului. Costurile totale sunt estimate tot la vreo 2 miliarde lei vechi. 

O poveste interesantă are sediul, care a fost amenajat într-un vechi conac boieresc şi a avut diverse întrebuinţări până când a ajuns să găzduiască Ocolul Silvic Muşăteşti. Modul în care a fost întreţinut şi modernizat în timp l-a ţinut în picioare şi l-a transformat într-o clădire funcţională, care i-a încântat şi i-a mulţumit atât de mult pe moştenitorii foştilor proprietari, încât au renunţat să mai facă vreo cerere de retrocedare, considerând pe bună dreptate că era de utilitate publică. Mai rar aşa ceva!... Spaţiile interioare sunt generoase, bine gândite, funcţionale, beneficiind de terasă, toalete interioare cu apă curentă, o centrală termică pe lemne şi anexele necesare.

 

Administrarea vânatului: trofeul de capră neagră - record mondial

Pe teritoriul administrat de Ocolul Silvic Muşăteşti funcţionează trei fonduri de vânătoare, din care două sunt private, iar ultimul aparţine de AJVPS. Cotele de vânat se stabilesc după efectuarea evaluărilor pe unităţi de suprafaţă foarte bine delimitate şi abia apoi se dau autorizaţiile de vânătoare. În ultimii ani braconajul a fost în scădere, pentru că şi fondul cinegetic este unul care reprezintă o adevărată avuţie. Este de ajuns să spunem că deţinem încă trofeul mondial la capră neagră de mai bine de o jumătate de veac şi că l-am deţinut şi pe cel la urs carpatin. În ceea ce priveşte popularea cu vânat, stăm destul de bine la urs şi capre negre, bine la cerbi şi mistreţi şi destul de slab la iepuri de câmp, care sunt într-o scădere de-a dreptul dramatică în ultimii ani. Un trofeu este cotat în funcţie de animal, de la 500 la vreo 15.000 euro.

 

Luna pădurilor

După cum se ştie, tradiţional în perioada 15 martie-15 aprilie se desfăşoară această acţiune. Ocolul Muşăteşti are cam toate esenţele, dar se remarcă prin gorun, fag, paltin, brad şi molid. În fiecare an se fac replantări pe suprafeţele stabilite, prin specii obţinute în pepinieră, unde se obţin cam câte 3.000 puieţi de gorun şi paltin de munte. Pentru 2015 aceştia se vor planta pe suprafeţe de 8 ha în pădurile statului şi pe 12 ha în pădurile private administrate pe bază de contract prestări servicii silvice - declară şeful de ocol. Dar remarcă oarecum cu tristeţe faptul că, din nou, primele acţiuni din această primăvară vor fi dedicate strîngerii gunoaielor şi mizeriilor de la marginea drumurilor care traversează terenuri împădurite şi chiar din păduri, unde inconştienţii aruncă tot ceea ce le prisoseşte. 

 

Aspiraţia spre autodepăşire

Radu Dumitrache nu este tipul de om care se mulţumeşte azi cu ceea ce a făcut ieri. Totdeauna vrea ceva în plus, în meseria de care este îndrăgostit, dar şi în viaţa sa de zi cu zi. Pentru asta nu face rabat de la muncă şi de la seriozitate. De pildă, acum se mândreşte cu copacii pe care i-a plantat inclusiv în curtea ocolului, unde îi creşte inima văzând cum vin nişte păsărele cu pieptul portocaliu-roşcat să se hrănească cu boabele din păstăile de pe nişte arbori care au fost aclimatizaţi la noi. Modest din fire, este zgârcit cu datele sale personale: născut în Curtea de Argeş, absolvent al Liceului Forestier (1981)  şi apoi a facultăţii de profil din Braşov (1985), unde anul trecut şi-a luat doctoratul, a lucrat la ocoalele de la Costeşti, Curtea de Argeş şi Muşăteşti. Chestionat cât de greu i-a fost să-şi pregătească lucrarea de doctorat, mai întâi zâmbeşte amintirilor sau unor idei care-i fulgeră prin minte, după care spune titlul: "Cercetări privind caracteristicile defectelor vizibile ale arborilor pe picior în arboretele exploatabile de fag din bazinul superior al Râului Argeş". Apoi mărturiseşte că a trebuit să aştepte apariţia a vreo 28 zile însorite, pentru a face fotografiile necesare cu rezoluţia care să-l ajute la demonstarea ideilor susţinute. "Am avut circa 500 ore de măsurători pe calculator şi, ca o curiozitate, pot să vă spun că, la defecte, am măsurat 8.835 noduri... Doctoratul n-a fost numai o ambiţie, ci mai degrabă nevoia de a lăsa ceva în urmă din experienţa adunată din anii de muncă. Nu de alta, dar trebuie să facem şi o educaţie ecologică pentru tânăra generaţie, dacă vrem să ne bucurăm de existenţa pădurilor"- concluzionează Radu Dumitrache cu acel zâmbet care-i este definitoriu şi extrem de grăitor.