România nu îndeplineşte niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene!
România este singurul stat membru dintre cele UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplineste niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergenţă din anul 2020 publicat de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergenţă din anul 2018, ţara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro. Raportul se bazează pe criteriile de convergenţă, cunoscute şi sub denumirea de "criteriile de la Maastricht", care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislaţiei naţionale cu normele uniunii economice şi monetare.
În privinţa României, Comisia Europeană constată că legea de funcţionare a Băncii Naţionale a României nu a fost amendată de la momentul publicării precedentului raport şi, prin urmare, comentariile executivului european cu privire la progresele făcute de România sunt asemănătoare raportului din 2018. În ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor, Comisia Europeană remarcă faptul că rata medie a inflaţiei pentru o perioadă de 12 luni, care este utilizată pentru evaluarea convergenţei, a fost peste valoarea de referinţă faţă de evaluarea din 2018, România nerespectând acest criteriu.
De la momentul raportului din 2018, inflaţia "a crescut în mod constant la 4,1% în decembrie 2018 şi a rămas aproape de referinţa de 4% pe parcursul anului 2019". Mai mult, Comisia Europeană precizează că se aşteaptă ca rata medie a inflaţiei să continue să se situeze peste valoarea de referinţă.
Criteriul stabilităţii preţurilor prevede că rata inflaţiei nu poate fi mai mare de 1,5% peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate. Conform raportului, "în martie 2020, valoarea de referinţă a fost de 1,8%, reprezentând media ultimelor 12 luni din Portugalia, Cipru şi Italia, plus 1,5 puncte procentuale. Rata inflaţiei în România este de 3,7%, cu 1,9 puncte procentuale peste valoarea de referinţă".
Criteriul finanţelor publice este determinat de două componente: nivelul deficitului bugetar şi cel al datoriei publice raportate la Produsul Intern Brut. Potrivit raportului, deficitul guvernamental al României a crescut de la 2,9% în 2018, la 4,3% în 2019. În ceea ce priveşte datoria publica, aceasta s-a situat la 34,7% din PIB in anul 2018 şi la 35,2% în 2019.
Pentru a îndeplini acest criteriu de aderare la zona euro, deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3% din PIB, iar datoria publică nu poate fi mai mare decat 60% din PIB. Având datoria publică sub 60% din PIB, România îndeplineşte doar jumătate dintr-un criteriu de convergenţa economică.
Asemenea celorlalte şase ţări analizate în raport, România nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, nefiind un membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II). La acest capitol, Comisia Europeană sesizează că după o perioada de trei ani (2014-2016) în care moneda naţională a rămas la un nivel stabil de 4,5 RON/EUR, leul s-a depreciat începând cu anul 2017. În ceea ce priveşte rata dobânzilor pe termen lung, aceasta a fost peste valoarea de referinţă la momentul ultimei evaluări de convergenţă a României în 2018. Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
