Distrugere pe scară largă în arie protejată, pe Valea Vâlsanului
Pe o porţiune extrem de limitată, una dintre cele mai frumoase văi din Munţii Făgăraşului şi din Carpaţii Româneşti, Valea Vâlsanului este singurul loc de pe planetă care încă mai adăposteşte o fiinţă fabuloasă: aspretele (Romanichthys valsanicola), un peşte fosilă vie cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind contemporan cu ultimii dinozauri. Este considerat cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume. Deşi mai există un număr extrem de redus de exemplare şi este ocrotit atât la nivel naţional, cât şi internaţional de toate formele de protecţie posibile, presiunile şi ameninţările actuale la adresa sa sunt mai mari decât oricând.
Alpinistul argeşean Alex Găvan este implicat în proiectul care lucrează la salvarea de la dispariţie a aspretelui, demarat anul trecut, odată cu ascensiunea sa fără oxigen suplimentar pe Vârful Gasherbrum 2 - 8.035 m. În tot acest timp, echipa de proiect a sesizat nerespectarea debitului de servitute la Barajul Dobroneagu (este zero!), exploatarea neautorizată a pietrişului în albia râului (furt de agregate minerale), lucrări neautorizate în albia râului, tăierea neautorizată a arinişurilor din albia majoră şi trecerea buştenilor prin vadul apei, nerespectând normele de exploatare forestieră. Pe baza sesizării pe care a făcut-o către ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, s-au trimis două controale pe Vâlsan. Primul a fost făcut de către ANAR (Administraţia Naţională "Apele Române"), iar cel de-al doilea de o echipă mixtă a ANAR şi a GNM (Garda Naţională de Mediu), acţiune la care a luat parte şi Alex Găvan, pentru a le arăta şi prezenta personal starea de fapt. "Zilele trecute, la sediui GNM, am avut o întâlnire pentru a stabili în mod concret paşii următori şi cum putem repara şi preveni pe viitor astfel de ilegalităţi. Alături de mine au participat Alexandru Cacoveanu - comisar general adjunct GNM, Ervin Molnar - director general ANAR, Bogdan David - director general A.B.A.A.V. (Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea), Nicolae Badea - director general adjunct GMN şi Răzvan Şipoş, şef serviciu Inspecţia Apelor din cadrul ANAR. Cu această întâlnire, cred că aspretele a mai căpătat încă cinci prieteni susţinători de care acum are atâta nevoie. De asemenea, odată cu începerea respectării legii prin asigurarea debitului de servitute atât de necesar pentru supravieţuirea aspretelui, se va face un prim pas către asigurarea acestui debit de servitute pe toate râurile din ţară care au prevăzute baraje. Din observaţiile pe care le fac des în teren cu prilejul antrenamentelor mele montane, în prezent, acest debit de servitute nu este respectat pe marea majoritate a râurilor. Asistăm acum la o crimă de mediu ce se cronicizează pe zi ce trece, deoarece lipsa apei în aval de barajele din ţară înseamnă lipsa condiţiilor necesare pentru existenţa habitatelor acvatice, implicit dispariţia biodiversităţii şi lipsa vieţii pe aceste văi. Statul român trebuie să-şi respecte propriile legi, nici mai mult, nici mai puţin!", a subliniat alpinistul argeşean.
În paralel, echipa pe care a alcătuit-o lucrează la proiectul de salvare a aspretelui prin reconstrucţie ecologică, reproducere dirijată şi acţiuni de repopulare. Ca urmare a dezbaterii publice ce s-a încheiat, în curând va exista şi o formă finală a "Planului naţional de acţiune pentru asprete" - elaborat deja, care oferă cadrul necesar şi conţine, în acelaşi timp, măsurile active ce trebuie implementate. În prezent, arealul este limitat la numai o porţiune de 1 km din cursul superior al Râului Vâlsan (iniţial se regăsea şi în Argeş şi în Râul Doamnei) în amonte de satul Brădetu, în Munţii Făgăraşului. Din cauza exploatării hidroenergetice nesustenabile a acestor râuri, aspretele se află în ultima clipă a existenţei sale...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
