Aspretele - peştele "dinozaur" în apele munţilor Făgăraş
Asociaţia Aqua Crisius în parteneriat cu Ocolul Silvic Carpathia gestionează un număr de cursuri de râuri în Munţii Făgăraş, printre care şi o parte a râului Vâlsan. Recent, ihtiologii au certificat prezenţa aspretelelui (Romanichthys valsanicola), pusă sub semnul dispariţiei în România. O veste excelentă pentru Munţii Făgăraş şi un imbold pozitiv pentru conservarea naturii în România! Aspretele este considerat unul dintre cei mai rari peşti din Europa, posibil din lume şi este o fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind protejat prin lege, întrucât specia a fost clasificată drept specie critic periclitată. Reconfirmarea prezenţei lui, într-un număr relativ crescut, după unele perioade în care a fost considerat chiar dispărut, a reprezentat un motiv de bucurie pentru ecologi şi pentru toţi susţinătorii unui echilibru natural. "Aspretele este o specie despre care momentan ştim că trăieşte doar în Vâlsan, pe o porţiune scurtă a acestui râu, iar în trecut a populat Argeşul şi Râul Doamnei, de unde însă a dispărut. El reprezintă un barometru pentru noi, oamenii, pentru că, din cauza noastră a ajuns în pragul extincţiei. Din fericire, în ultimii doi ani alpinistul şi conservaţionistul Alex Găvan şi fundaţia care îi poartă numele au luptat intens pentru stoparea distrugerilor şi a ilegalităţilor de pe Valea Vâlsanului şi au alcătuit planul naţional de acţiune pentru salvarea speciei, plan care urmează să fie finanţat şi implementat în viitorul apropiat. Sunt şi eu parte din această echipă şi lucrăm intens ca proiectul să fie un real succes. Atât pentru asprete, pentru mediul său de viaţă, cât şi pentru comunităţile locale situate pe malul Vâlsanului", a declarat Andrei Togor, coordonatorul Aqua Crisius. Chiar dacă aspretele seamănă cu alte specii precum zglăvocul sau guvidul, un privitor atent remarcă prezenţa solzilor ctenoizi pe corpul peştelui preistoric (similari celor de biban), de unde i se trage şi numele, asprete, fiind aspru la atingere. Capul nu este aşa de mare ca la zglavoc si nici aşa de turtit, iar ochii sunt amplasaţi pe flancurile capului, nu privesc în sus.
Refacerea echilibrului zonei
Pentru asprete, cea mai mare ameninţare o reprezintă nerespectarea debitului ecologic în aval de barajul Vâlsan, iar fragmentările din albie de pe raza localităţii Brădetu "înghesuie" specia în zona inferioară acestora. Pe lângă ameninţările generate de amenajările pe cursurile de apă, un alt factor important cu impact negativ asupra biodiversităţii acvatice îl reprezintă exploatările forestiere. "Pe noi, redescoperirea aspretelui ne ambiţionează să continuăm lucrările de reconstrucţie ecologică, în bazinul superior al Văii Vâlsanului. În ultimii doi ani am reuşit deja să reîmpădurim peste 200 de hectare de terenuri forestiere afectate de tăieri ilegale, vechi de 10-12 ani şi am refăcut şanţuri de eroziune, stabilizând solul, care nu mai colmatează râurile şi nu mai conduce la creşterea turbidităţii. Din totalul suprafeţei cumpărate, mai avem circa 60 de hectare de plantat. Dar iniţiativa noastră, fără o susţinere şi direcţie comună, spre un mai bun echilibru în Munţii Făgăraş, nu reprezintă decât un exemplu de bună practică. Contează foarte mult ce fac şi vecinii noştri din aval, cât exploatează şi cum! Încă se întâmplă ca prin albia râurilor să fie traşi buşteni, practică ilegală, ceea ce duce la afectarea faunei acvatice. Legislaţia silvică este bună - la respectarea aplicării ei în teren mai trebuie lucrat", a declarat Mihai Zotta, director conservare Fundaţia Conservation Carpathia.
Legislatie piscicolă - sezonul de pescuit la păstrăv
Sezonul de pescuit se va redeschide la 1 aprilie 2021 şi se va închide la 30 septembrie, asociaţia Aqua Crisius reuşind cu ajutorul ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), în premieră, în cursul anului 2020, să prelungească perioada permisă de pescuit la păstrăv cu o lună şi jumătate, înainte pescuitul acestui peşte fiind permis între 1 mai şi 14 septembrie. Râul Vâlsan mijlociu, de la barajul Vâlsan până în comuna Brăduleţ (12 km) este zonă unde pescuitul este interzis, tocmai pentru conservarea aspretelui! Pentru mai multe detalii legate de permise şi zonele cu regim special puteţi consulta site-ul http://www.aquacrisius.ro.
Masivul Făgăraş este cunoscut la nivel european pentru unicitatea lui. Având cea mai mare suprafaţă împădurită neîntreruptă de localităţi, pe o suprafaţă de 2.400 km², Munţii Făgăraş găzduiesc cele mai înalte vârfuri din Romania, importante specii de plante şi animale sălbatice şi au un grad crescut de biodiversitate. Cu toate acestea, au cea mai scazută formă de protecţie, fiind doar sit Natura 2000, înfiinţat în 2007, la aderarea României la Uniunea Europeană.
Despre parteneri
Aqua Crisius a apărut în 24 mai 2006, din dorinţa de a asigura practicarea pescuitului sportiv-recreativ la standarde înalte şi de a aduce în acelaşi loc oameni care împărtăşesc aceeaşi pasiune. Au o experienţă vastă în administrarea ariilor protejate din zone umede şi se implică în programe de educaţie non-formală, informare, conştientizare şi implementarea unui management pisciciol eficient. Cea mai mare parte din acţiunile asociaţiei privitoare la introducerea de material biologic (repopulări) sunt susţinute financiar de către Eltex Recycling. Până acum au repopulat cu 7500 de puieţi în vârstă de un an şi 13.000 de icre embrionate de păstrav indigen (Salmo trutta) pe râurile din judeţul Argeş şi au reintrodus lipanul, în două râuri din care dispăruse complet, în cadrul aceluiaşi areal. Proiectul Fundaţiei Conservation Carpathia a început prioritar cu protejarea de păduri şi păşuni alpine în sud-estul munţilor Făgăraş, iar din anul 2011 fundaţia a început să se implice activ şi în managementul faunei. Din 2009 şi până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul munţilor Carpaţi, unde a iniţiat lucrări de reconstrucţie ecologică şi a reîmpădurit peste 800 de hectare şi a stabilit măsuri de protecţie, atât pentru pădure, cât şi pentru fauna terestră şi acvatică.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
