Fără antibiotic în tratamentul pentru Covid - ibuprofenul poate fi folosit!
Protocolul pentru tratamentul COVID a fost actualizat şi unele reguli se schimbă. Plasma, de exemplu, nu şi-a dovedit eficienţa, motiv pentru care nu există indicaţii certe de utilizare. Este greşit să luăm antibiotice pentru tratarea COVID-19, dacă nu avem o infecţie bacteriană. Antiviralele sunt eficiente, dacă sunt administrate din timp, iar asimptomaticii nu trebuie să ia niciun tratament. Sunt câteva dintre noile recomandări pentru tratarea bolii provocate de noul coronavirus. Remdesivirul, singurul antiviral aprobat pentru COVID-19, până acum avea indicaţie pentru a fi folosit când pacienţii ajungeau în terapie intensivă, dar medicii, utilizându-l, şi-au dat seama că este prea târziu atunci şi au văzut că dacă îl dau mai devreme îşi dovedeşte eficienţa. De asemenea, potrivit noului protocol, anticoagulantele trebuie administrate la toţi pacienţii internaţi, dar nu şi la cei asimptomatici. Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului "Marius Nasta" din Bucureşti, a explicat care sunt noutăţile din protocolul tratamentului pentru COVID şi de ce au fost introduse noi reguli. "Aceste lucruri le-am observat în practica de zi cu zi. Remdesivirul, în Institutul <<Marius Nasta>> îl indicăm în momentul în care pacientul se internează cu o formă severă, pentru că eficienţa lui este categoric mult mai mare dacă se administrează din primele zile ale internării, când, practic, concentraţia de virus în sânge este foarte mare. Dacă vorbim de tratamentul cu plasmă, aici lucrurile sunt un pic nuanţate, din două motive: pe de o parte, trebuie ales foarte atent momentul în care indicăm acest tratament. De asemenea, plasma este contraindicată la pacienţii care au tromboze, or ştim că o particularitate a acestei infecţii este prezenţa trombozelor sau riscul de tromboze, iar bolnavii cu forme critice dezvoltă tromboze, ceea ce contraindică folosirea plasmei. Mai există un fenomen întâlnit, o reacţie adversă, o reacţie alergică, dacă pot s-o explic aşa, pe care o dezvoltă unii pacienţi la administrarea de plasmă ca urmare a anticorpilor pe care îi produce organismul şi practic, plămânul se blochează cu aceşti anticorpi împotriva plasmei administrate, creşte volumul care se administrează şi respiraţia devine foarte greoaie. Fenomenul poate dura până la şase ore şi se poate solda chiar cu deces", a explicat dr. Beatrice Mahler. Ea a atras atenţia şi asupra altui aspect: scoaterea din uz a medicamentului Kaletra, un medicament utilizat până acum atât în tratamentul pacienţilor COVID, dar şi pentru pacienţii cu HIV. Kaletra a avut în prima parte a pandemiei recomandări de eficienţă, dar se pare că rezultatele mai multor studii indică un rezultat fals negativ al testului Real Time PCR, o viremie foarte scăzută şi de aceea recomandarea a fost limitată, pentru a vedea cum evoluează în mod natural infecţia cu SRS-CoV-2. O altă schimbare în modul de tratare a bolii este că acum se recomandă şi utilizarea ibuprofenului, spre deosebire de începutul pandemiei, când se spunea că ar fi de preferat paracetamolul.
"Eu am avut întotdeauna opţiunea de clasă de medicamente şi am considerat că atunci când vorbim despre un medicament, practic vorbim de clasa din care face parte, iar ibuprofenul şi paracetamolul fac parte din aceeaşi clasă de antiinflamatoare. Au fost suspiciuni în primele momente de reacţii adverse importante la administrarea ibuprofenului, dar care nu s-au dovedit în următoarele studii făcute. Prin urmare, administrarea medicamentelor din clasa antiinflamatoare nesteroidiene poate fi făcută în siguranţă de orice pacient", a spus Beatrice Mahler. Toată această clasă de antiinflamatoare, însă, nu se poate lua preventiv, subliniază medicul. Nu vorbim de prevenţie, când vorbim de un tratament care se adresează unui simptom. Aceste medicamente cuplează simptomele: durerea de cap, febra, sunt medicamente cu acest rol, ele nu pot fi luate preventiv, ca să te fereşti de infecţia cu SARS-CoV-2, dar cu siguranţă sunt indicate la persoanele care au simptome. Prin urmare, asimptomaticii, dacă nu au simptome, nu au de ce să ia medicamente.
În ceea ce priveşte antibioticele, în special azitromicina, aici lucrurile nu au fost bine explicate, consideră dr. Mahler. Azitromicina s-a recomandat în tratamentul infecţiei SARS-CoV-2 datorită efectului ei antiinflamator. La pacienţii cu boli cronice, severe, cu infecţii respiratorii repetate, azitromicina se administrează cu rol antiinflamator, dar la cazuri foarte puţine şi selecţionate, nu pe scară largă. Acesta a fost algoritmul pentru care s-a introdus la nivel internaţional azitromicina în tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2. "Din păcate, am ajuns în cealaltă extremă şi am început să abuzăm de acest medicament şi riscul să dezvoltăm la nivel naţional o rezistenţă la azitromicină în viitorul apropiat este foarte mare. Mi-e teamă să nu urmeze o pandemie de rezistenţă la antimicrobiene, pentru că s-a produs în această perioadă un consum de antibiotice în exces, eliberate din farmacii fără prescripţie medicală şi asta afectează în mod direct sănătatea populaţiei", a avertizat managerul Institutului "Marius Nasta".
Ți-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
