Diferenţele dintre un pacient bolnav de COVID şi unul infectat cu noua tulpină
Tulpina virulentă de COVID-19 din Marea Britanie ar putea deveni, în scurt timp, dominantă inclusiv în România. Momentul în care se putea interveni pentru a opri răspândirea noii tulpini a trecut deja, iar noul virus face ravagii în comunitate, dovadă fiind cazurile depistate deja de autorităţi. "Are o viteză mai mare de transmitere decât celelalte, e doar o chestiune de timp până va deveni tulpina dominantă", atrage atenţia medicul Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină. Însă, în ciuda faptului că se răspândeşte mai rapid, infecţia cu tulpina din Marea Britanie nu dă o formă diferită de boală. Prin urmare, şi tratamentul folosit de medicii români în cazul celor depistaţi cu noua tulpină este identic cu cel pe care îl administrează pacienţilor infectaţi cu tulpinile clasice de COVID-19. "Nu e nimic diferit, forma de boală pe care o determină este aceeaşi. De altfel, pe semne clinice, nici nu poţi să-ţi dai seama că e vorba despre o altă tulpină decât cea clasică. Abordarea terapeutică e identică. Există, la ora actuală, un mic studiu care se face în Marea Britanie, ce arată un nivel mai mare de mortalitate în cazul noii tulpini. Rămâne să vedem dacă aşa stau lucrurile", a explicat medicul Marius Geantă.
Secvenţierea, care este un pas esenţial în depistarea infecţiei cu noua tulpină din Marea Britanie, nu se face decat în trei centre din România: la Institutul Cantacuzino, la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş" din capitală şi la unul dintre marii operatori de servicii medicale private. Deşi procedura ar trebui să fie una de rutină la nivelul României, nu este nici pe departe aşa. Ţara noastră nu dispune de echipamentele necesare, nici de personal pregătit. "La noi, cei care fac PCR, fac şi secvenţiere", spune Marius Geantă. "Recomandarea Comisiei Europene de săptămâna trecută este ca fiecare stat membru să secvenţieze între 5% şi 10% din totalul de pacienţi confirmaţi cu COVID-19. Noi, şi dacă avem 1.000 şi ceva de cazuri pe zi, ar trebui să secvenţiem 50 de cazuri pe zi, ceea ce nu se întâmplă în momentul de faţă", a continuat medicul.
Problema majoră care se pune din perspectiva răspândirii cu noua tulpină ţine de sănătatea publică, avertizează specialistul. Asta pentru că o răspândire comunitară ar presupune, în mod obligatoriu, ridicarea nivelului restricţiilor şi în niciun caz relaxarea lor. Şi, tocmai din această perspectivă, secvenţierea devine obligatorie. "Doar prin secvenţiere poţi să pui în evidenţă modificări care pot să fie relevante. De exemplu, modificări ale virusului care îl fac să se transmită mai repede ori modificări care determină forme mai grave de boală sau forme noi care să nu fie acoperite de vaccinurile disponibile. Virusul fiind atât de răspândit în acest moment, probabilitatea ca el să sufere mutaţii este destul de mare", arată medicul Marius Geantă. Formele mutante, precum tulpina din Marea Britanie, apar ca urmare a interacţiunii dintre sistemul imunitar al celor infectaţi şi virusul SARS-CoV-2. "Aceste mutaţii nu pot să fie secvenţiate prin tehnicile de Real Time PCR pe care se pune diagnosticul de COVID-19 şi de aceea e nevoie de secvenţiere. Sunt însă puţine ţări care practică secvenţierea la scară largă. Marea Britanie este una dintre ele. Iar din Uniunea Europeană, Danemarca e foarte avansata", a declarat Marius Geantă. Dacă, de pildă, în România rezultatul unei secvenţieri se primeşte în 6-7 zile, în Marea Britanie procedura durează cel mult 10 ore. Diferenţa e că echipele de acolo sunt pregătite să facă asta. "În primul rând, au echipamentele necesare. Au personal suficient, pregătit să faca lucrul ăsta. Şi au un sistem foarte bine pus la punct, prin care probele cu virus ajung în laboratoare, care sunt de două feluri: sunt fie laboratoare care fac PCR dar pot să facă şi secvenţiere, fie sunt un fel de laboratoare de excelenţă, unde ajung probe şi se secvenţiaza la scară larga", a mai explicat medicul. Ulterior, punctează preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, se face analiza datelor obţinute în urma secvenţierii, ele fiind raportate într-o bază de date în care sunt adăugate genomuri virale din toată lumea.
În ceea ce priveşte vaccinurile folosite de state în prezent, medicul Marius Geantă spune că, în cazul serului produs de Moderna, există nişte nuanţe. Pfizer este eficient în cazul noii tulpini, după cum au anunţat recent oficialii companiei. "În cazul vaccinului produs de Moderna, protecţia faţă de noua tulpină este mai mică decât protecţia faţă de tulpina pe care o ştiam. Dar, în continuare, nivelul de anticorpi protectori e peste ceea ce ai nevoie ca să fii protejat faţă de tulpină. Există protecţie dacă te vaccinezi cu Moderna, numai că e un semnal de alarma ca, dacă mai apar şi alte modificări, să nu cumva să scadă sub pragul ăsta. De aceea se ia în calcul o actualizare a vaccinului", conchide Marius Geantă.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
