La Spitalul Municipal Curtea de Argeş se fac gratuit teste Papanicolau!

 

 

Mâine, Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului este celebrată pentru a 21-a oară. Trei milioane de oameni au fost diagnosticaţi în ultimul an cu cancer şi 1,4 milioane de oameni au murit din cauza acestei boli în UE, anul trecut. Astfel, reprezintă a doua cauză principală a mortalităţii după bolile cardiovasculare. În multe ţări din UE, cancerul este cauza principală a deceselor pentru persoanele cu vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani. La fiecare nouă secunde o persoană din Uniunea Europeană este diagnosticată cu această maladie nemiloasă. Statisticile spun că până în 2035, numărul de cazuri de cancer s-ar putea dubla, iar aproximativ 40% din populaţie se va confrunta cu această boală la un moment dat în viaţă.

Cancerul de col uterin a devenit al doilea tip de cancer ce afectează femeile de toate vârstele din România, după cel mamar. Peste 3.300 de românce sunt diagnosticate anual cu această boală, iar aproximativ jumătate - mai mult de 1.700 - pierd, în fiecare an, lupta... Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent diagnosticat şi a patra cauză de mortalitate prin cancer la femei, la nivel global. Infecţia cu virusul HPV este responsabilă pentru apariţia a cinci tipuri de cancer, şi anume: cervical, anal, vaginal, penian şi vulvar. Despre toate acestea am discutat cu dr. Yasmine Al Raudy - medic specialist Obstetrică-Ginecologie la Spitalul Municipal Curtea de Argeş!

 

HPV-ul poate duce la apariţia cancerului de col uterin!

 

- Ce înseamnă, pe înţelesul tuturor, virusul HPV?

 

- HPV este prescurtarea, în limba engleză, de la Virusul Papilloma Uman - HUMAN PAPILLOMA VIRUS. Denumirea derivă din faptul că anumite tipuri de virus produc leziuni vizibile, sub forma unor excrescenţe cu aspect caracteristic de condiloame. Statisticile medicale au demonstrat că până la 80% dintre persoanele active sexual dobândesc acest virus la un moment dat, în decursul vieţii. Important de reţinut este că aproximativ 60% dintre purtătorii virusului nu prezintă simptome! Virusul poate dispărea în timp, doar în cazul în care sistemul imunitar este suficient de puternic. Din nefericire, consecinţa cea mai gravă este că HPV-ul poate duce la apariţia cancerului de col uterin. Virusul HPV se clasifică în 2 mari categorii: HPV cu risc oncogen scăzut (poate provoca o serie de alte afecţiuni benigne) şi HPV cu risc oncogen crescut (poate produce leziuni precanceroase intraepiteliale de grad înalt sau cancer de col uterin). HPV denumeşte un grup de virusuri ADN care cuprinde peste 100 de tipuri diferite, dintre care, peste 30 infectează tractul genital şi se transmite pe cale sexuală, iar tipurile 16, 18, 31, 33 şi 35 sunt frecvent asociate cu neoplasmele cervicale. Anual, 3.300 femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 1.700 pierd lupta cu această boală!

 

- Există simptome pe care virusul le provoacă?

 

- După o perioadă de incubaţie, ce poate varia de la săptămâni la luni de zile, apar modificările genitale şi extragenitale, de la nivelul celulelor epiteliale, iar cele mai multe infecţii HPV sunt benigne, asimptomatice şi trecătoare. Aproximativ 70% dintre femeile infectate devin HPV negative într-un interval de 6-12 luni, iar la aproape 90%, HPV se negativizează într-un interval de 2 ani. Mecanismul prin care infecţia HPV dispare este dezvoltarea progresivă a unui răspuns imun. Cu toate acestea, este posibil ca virusul să rămână într-o formă latentă, nedetectabilă, din care să se reactiveze la distanţă de câţiva ani. Doar 10% dintre femeile infectate cu HPV cu risc înalt dezvoltă infecţii persistente, cum ar fi: scurgeri anormale, prurit vulvo-vaginal, apare şi candidoza persistentă, rezistentă la tratament, din cauza scăderii imunităţii şi alterarea PH-ului vaginal. Persistenţa acestor infecţii duce la dezvoltarea leziunilor precanceroase sau cancer de col uterin. Condiloamele vulvo-vaginale sunt un semnal de alarmă major, iar sfatul meu pentru paciente este ca la primele semne descrise mai sus să se prezinte la medicul ginecolog. Dacă ai HPV, asta nu înseamnă că vei dezvolta neapărat cancer de col uterin! Faptul că ştii că ai o tulpină de HPV cu risc crescut te va ajuta pe tine, cât şi pe medicul tău, să puneţi împreună un plan la cale pentru a-ţi reduce riscul de cancer de col uterin.

 

- Cum se transmite infecţia cu HPV şi cum ne putem proteja?

 

- Papilovirusul uman sau HPV se transmite prin contactul intim piele pe piele în zona genitală, chiar şi fără raport sexual. Virusul are mari şanse de transmitere dacă există o zonă expusă pe piele, cum ar fi o tăietură sau o leziune. De asemenea, se transmite prin contact sexual, sau de la mama infectată la făt, în timpul naşterii. O măsură foarte simplă pentru a preveni infecţia cu HPV este folosirea prezervativului, dar pentru că acesta nu acoperă întreaga zonă intimă, nu oferă o protecţie de 100%. Trebuie evitat contactul sexual în cazul prezenţei condiloamelor în zona genitală, iar dacă suferiţi de vegetaţii veneriene, nu ar trebui să aveţi contact sexual până când verucile nu sunt eliminate. Alte metode de reducere a riscului infectării sunt limitarea numărului de parteneri sexuali, respectarea măsurilor obişnuite de igienă (spălarea mâinilor, neutilizarea în comun a obiectelor infectate, igiena corporală şi mai ales intimă fără exagerare şi păstrarea unei alimentaţii sănătoase) pentru a avea o bună funcţionare a sistemului imunitar.

 

Testul Babeş-Papanicolau, gratuit la Spitalul Municipal Curtea de Argeş!

 

 

- Ce analize sunt necesare pentru depistarea virusului HPV?

 

- Testele şi investigaţiile folosite pentru a evalua o posibilă infecţie cu HPV sau apariţia modificărilor de la nivelul celular de pe colul uterin asociate cu virusul includ un Test BABEŞ-PAPANICOLAU. Acest test verifică prezenţa celulelor precanceroase sau canceroase de la nivelul colului sau endocolului. Medicii ginecologi recomandă ca femeile să-şi facă primul test Babeş la 21 ani şi să se testeze, în acelaşi timp, pentru infecţia cu HPV - este un test ADN care detectează tulpina HPV. Se recoltează din colul uterin cu o metodă asemănătoare cu BABEŞ-PAPANICOLAU şi se mai poate aplica o soluţie cu acid acetic pe colul uterin, în cadrul colposcopiei. Colposcopia este o metodă non-invazivă de investigare a mucoasei colului, vaginale şi vulvare. Vorbim despre un microscop care măreşte imaginea de până la 60 ori! Se efectuează după ciclul menstrual şi în absenţa unei infecţii vaginale sau a unei sângerări genitale. Împreună cu Testul BABEŞ-PAPANICOLAU şi genotiparea HPV, colposcopia ajută la diagnosticarea precoce şi rapidă a patologiei colului uterin, a vaginului şi a vulvei, permiţând astfel un tratament adecvat, corect şi eficient al acestei patologii.

 

- Cum poate o infecţie cu HPV să cauzeze cancer de col uterin?

 

- HPV duce la creşterea rapidă a celulelor, poate determina dezvoltarea negilor, iar aceste tipuri care duc la apariţia negilor nu sunt aceleaşi tipuri care cauzează cancer. În infecţia cu HPV persistent cu risc crescut, virusul poate deteriora ADN-ul şi poate determina diviziunea celulelor şi creşterea lor necontrolată, iar acest lucru duce la cancer!

 

- Să vorbim puţin despre vaccinuri...

 

- Vaccinarea se face în scop profilactic, adică este folosită pentru prevenirea infecţiei. Vaccinul nu ne vindecă de cancerul de col uterin, nu poate vindeca o infecţie cu HPV deja apărută. De asemenea, nu exclude posibilitatea dezvoltării unui cancer de col produs de o altă cauză decât infecţia cu virusul Papilloma Uman. Vaccinarea se poate face la orice vârstă, indiferent dacă s-a început sau nu viaţa sexuală. Cel mai indicat este ca persoanele de sex feminin să fie vaccinate începând cu vârsta de 12 ani, astfel încât ele să fie protejate înainte de a-şi începe viaţa sexuală. Se recomandă ca vaccinul să fie administrat în intervalul de vârstă 9-26 ani, deoarece s-a demonstrat că răspunsul imun este mai crescut în intervalul 9-15 ani, iar persoanele de 15-26 ani sunt mai expuse contactării HPV prin activitate sexuală. Dacă au depăşit acest termen, tinerele mai pot face vaccinul şi după vârsta de 27 ani, având în vedere că studiile recente susţin că se poate face vaccinul anti-HPV cu 9 tulpini până la 45 ani. De asemenea, foarte important este că şi bărbaţii sunt imunizaţi prin vaccin anti-HPV pentru eventuale cancere genitale sau anale induse de HPV. În sarcină, recomand amânarea vaccinului după perioada de graviditate şi alăptare, deşi nu au fost semnalate efecte adverse în această situaţie. Vaccinarea constă în 3 doze care sunt injectate în braţ, într-o perioadă de 6 luni: la momentul 0, apoi la 2 luni şi la 6 luni după prima doză. Vaccinul se găseşte în România şi îl pot recomanda medicii de familie, ginecologii sau medicii pediatri. Cel mai important pentru orice femeie matură este să efectueze investigaţii şi teste de screening anual, ca de pildă: consultaţia ginecologică, ecografia transvaginală, Testul BABEŞ-PAPANICOLAU şi Testul HPV. Un diagnostic grav, precum cel de cancer de col uterin, poate fi prevenit prin detectarea modificărilor precanceroase ale citologiei cervixului printr-un Test BABEŞ-PAPANICOLAU pe lamă sau printr-o citologie în mediu lichid. În cazul în care aceste teste ies pozitive, se fac investigaţii suplimentare prin colposcopie. Screeningul pentru cancerul de col uterin se poate efectua şi la noi, la Spitalul Municipal Curtea de Argeş, cu un bilet de trimitere de la medicul de familie! Testarea este gratuită pentru femeile cu vârste cuprinse între 24 şi 64 ani!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!