Curtea de Argeş şi alte 14 localităţi învecinate nu oferă niciun tip de bursă şcolară!
# Bursele şcolare, un lux pentru UAT-urile din Argeş!
Un raport special documentat şi realizat în perioada ianuarie-septembrie 2020 prin eforturile conjugate ale Societăţii Academice din România şi ale Instituţiei Avocatului Poporului, care şi-a propus, pentru prima dată în România, să inventarieze felul în care aceste prevederi legale şi constituţionale sunt respectate de către toate consiliile locale din ţară a scos la iveală faptul că în doar 5,66% dintre unităţile administrativ-teritoriale din ţara noastră se respectă în totalitate cadrul legal incident în materia dreptului la burse şcolare, multe UAT-uri neacordând nimic sau acordând burse cu valori jenante chiar şi de opt (8) lei. Acest raport era necesar întrucât nici Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, nici Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu deţineau astfel de informaţii, şi, prin urmare, nu exista nicio posibilitate de sancţionare a nerespectării legii de administraţia locală, ca şi cum descentralizarea acordării burselor prevăzute de lege ar fi o simplă pasare a responsabilităţii. Cu alte cuvinte, ne aflăm în faţa unei culturi generalizate de nerespectare a dreptului elevilor la bursă şcolară de către autorităţile publice locale din România. Explicaţiile sunt multiple: lipsa fondurilor, neaplicarea unei prevederi legale clare referitoare la TVA de fiecare dată când este alcătuit bugetul de stat, sarcini excesive în cârca unor UAT-uri etc... Cert este că, la nivel naţional, aproximativ 2 din 5 copii cu vârste între 0 şi 17 ani se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cu efecte directe asupra abandonului şcolar. Dintre cele patru tipuri de burse şcolare, observăm că cea de ajutor social se acordă de către 948 de autorităţi publice locale din 3.182 (29,79%), bursa de merit de către un număr de 551 (17,32%), cea de studiu de către 266 (8,36%), iar cea de performanţă de doar 163 de autorităţi publice locale (5,12%).
La nivelul întregii ţări, din totalul de 3.182 de autorităţi publice locale respectă dreptul elevilor la burse şcolare, acordându-le integral, doar 180: cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti şi 174 de unităţi administrativ-teritoriale. Astfel, în termeni procentuali, doar 5,66% dintre autorităţile publice locale din România respectă dreptul elevilor la burse şcolare, conformându-se în totalitate cadrului legal incident în materie, în timp ce un număr de 3.002 autorităţi publice locale (94,34%) încalcă dispoziţiile legale în vigoare, prin neacordarea totală sau parţială a burselor şcolare pentru elevi. În 33 de judeţe, sub 10% dintre unităţile administrativ-teritoriale înţeleg să respecte integral dreptul elevilor la burse şcolare. În Argeş, procentul este de 1,96%!
Din totalul de 3.182 de autorităţi publice locale, doar 1.043 (32,78%) acordă cel puţin un tip de bursă şcolară: 1.037 de unităţi administrativ-teritoriale şi cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, care acordă toate tipurile de bursă prevăzute de lege. Observăm astfel că mai mult de 2 din 3 autorităţi publice locale din România nu manifestă intenţia de a acorda niciun tip de bursă şcolară, privând elevii înmatriculaţi în şcolile de pe raza a 2.139 (67,22%) de unităţi administrativ-teritoriale de toate tipurile de burse şcolare pe care legea le prevede. În Argeş, 43.14% UAT-uri le oferă elevilor cel puţin un tip de bursă. Dintre cele 1.043 de unităţi administrativ-teritoriale care acordă cel puţin un tip de bursă şcolară, 863 (27,12% din totalul celor cărora le incumbă obligaţia) acordă burse exclusiv parţial, fapt ce reprezintă tot o încălcare a dispoziţiilor legale în vigoare.
Unul dintre criteriile în baza cărora un elev poate primi bursă socială este ca venitul/membru de familie să fie sub 631,5 lei pe lună, mai exact, cu 120 de lei mai puţin decât ceea ce INS consideră a fi pragul de sărăcie, ceea ce înseamnă că: veniturile disponibile sunt sub pragul sărăciei relative/trăiesc în stare de deprivare materială severă/locuiesc într-o gospodărie cu intensitatea foarte redusă a muncii. Elevii care au "vocaţia" de a primi bursa socială trăiesc sub limita sărăciei, iar mulţi dintre ei au şi nenorocul de a locui în comune, oraşe sau municipii care le ignoră drepturile şi îi condamnă la abandon şcolar. În România, 2.296 de unităţi administrative-teritoriale (70,21%) nu acordă bursele sociale pentru elevi, primarii şi consiliile locale ale acestora fiind complici morali ai tragediei celor aprox. 139.000 de copii care au părăsit şcoala doar în anul 2018. Refuzul unităţilor administrativ teritoriale de a sprijini instituţional aceşti copii aflaţi în situaţie de risc se traduce în favorizarea prin neglijenţă a abandonului şcolar. Cu privire la bursele de ajutor social, statistic, în doar 6 judeţe din 41 acordă burse de ajutor social mai mult de jumătate din unităţile administrativ-teritoriale, în restul de 35 fiind doar o excepţie respectarea dreptului elevilor la acest tip de bursă. În Argeş, procentul este de 43,18%.
Pe locul secund în opţiunile autorităţilor publice locale care acordă cel puţin un tip de bursă stă cea de merit. În total, doar în 5 judeţe din 41 dreptul la burse de merit este respectat în mai mult de o treime dintre unităţile administrativ-teritoriale. În alte 31 de judeţe, mai puţin de un sfert dintre autorităţile publice locale au aprobat acordarea burselor de merit în anul şcolar 2019-2020. În Argeş, procentul este de 10,78%. În ceea ce priveşte bursele de studiu, în doar două judeţe sunt acordate de mai mult de 2 din 10 localităţi, iar într-un număr de 26 de judeţe acestea se acordă de sub 10% dintre autorităţile publice locale. În Argeş, procentul este destul de mic, de doar 3,92% dintre UAT-uri. Bursele de performanţă se clasează din punct de vedere cantitativ, pe ultimul loc în topul preferinţelor autorităţilor publice locale, acordarea lor fiind, într-adevăr, condiţionată de existenţa în unităţile de învăţământ de pe raza localităţii a unor elevii care să îndeplinească condiţiile prevăzute de Ordinul MECTS nr. 5576/2011, având astfel vocaţia de a beneficia de acest tip de bursă. Pe primul loc în rândul judeţelor unde se acordă burse de performanţă regăsim Ilfovul, cu 9 unităţi administrativ-teritoriale dintr-un total de 40 (22,5%), acesta fiind unul dintre cele trei judeţe, alături de Constanţa şi Tulcea, unde mai mult de o autoritate publică locală din 10 a aprobat acordarea burselor de performanţă. Pe ultimul loc la acest indicator regăsim Bihorul, cu o singură unitate administrativ-teritorială unde se acordă bursa de performanţă (0,99%), la egalitate în cifre absolute cu judeţele Caraş-Severin, Giurgiu şi Teleorman. În Argeş, din nou, procentul UAT-urile care oferă aceste burse este unul mic, de numai 4,9%.
Rezultate defalcate pentru fiecare unitate administrativ teritorială în parte arată, de pildă, că, în intervalul studiat, la Curtea de Argeş, Albeştii de Argeş, Brăduleţ, Cepari, Cicăneşti, Corbeni, Corbi, Domneşti, Merişani, Nucşoara, Pietroşani, Poienarii de Argeş, Sălătrucu, Şuici şi Tigveni n-au fost acordate burse nici de ajutor social, nici de studiu, nici de performanţă şi nici de merit. În schimb, Arefu, Băiculeşti, Ciofrângeni, Valea Danului şi Valea Iaşului au oferit burse de ajutor social, iar Coşeşti - de merit. În tot judeţul, singurele localităţi care au oferit toate cele 4 tipuri de burse au fost Municipiile Câmpulung şi Piteşti. Concret, doar 1,96% dintre unităţile de învăţământ argeşene au acordat integral burse, iar 43,14% au oferit cel puţin un tip de bursă.
Din nefericire, datele expuse ne relevă o cultură generalizată de nerespectare a dreptului elevilor la bursă şcolară în rândul autorităţilor publice locale din România. Faptul că în doar 5,66% dintre unităţile administrativ-teritoriale din România se respectă în totalitate cadrul legal incident în materia dreptului la burse şcolare este, totodată, un important semnal de alarmă în ceea ce priveşte interesul edililor locali faţă de buna funcţionare a serviciului public de educaţie. Rolul burselor şcolare este, deopotrivă, atât să recunoască şi să premieze performanţa şcolară şi rezultatele bune la învăţătură, cât şi să sprijine accesul la educaţie al elevilor din medii sociale defavorizate, misiune cu atât mai importantă în contextul în care la ora actuală 32% din cetăţenii României cu vârste între 0 şi 17 ani trăiesc sub limita pragului de sărăcie (INS, 2018 - SAR102B, rata sărăciei relative), iar 38,1% din aceeaşi grupă de vârstă se află în risc de sărăcie sau excluziune socială - AROPE (INS, 2018 - SAR111B, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială). Totodată, 15,3% din tinerii români între 18 şi 26 de ani au părăsit timpuriu şcoala, neavând finalizate mai mult de opt clase (Eurostat, 2020).
Astfel, prin stabilirea unor cuantumuri minime la nivel naţional, a căror finanţarea să se realizeze prin intermediul bugetului de stat, vor fi înlăturate disparităţile existente între elevii din colţuri diferite ale ţării. Cea mai mare nevoie de burse şcolare este în comunităţile rurale, sărace, unde veniturile locale nu permit de cele mai multe ori acordarea burselor la nişte cuantumuri care să răspundă nevoilor beneficiarilor. Impunerea şi alocarea de credite bugetare pentru acordarea burselor la nişte cuantumuri minime va permite în continuare autorităţilor publice locale să stabilească un cuantum mai mare decât acesta, cu asigurarea finanţării aferente, limitarea marjei de apreciere locală fiind doar în sens negativ, nu şi în sens pozitiv.
O soluţie ar fi stabilirea unor cuantumuri minime la nivel naţional, a căror finanţarea să se realizeze prin intermediul bugetului de stat, vor fi înlăturate disparităţile existente între elevii din colţuri diferite ale ţării. Cea mai mare nevoie de burse şcolare este în comunităţile rurale, sărace, unde veniturile locale nu permit de cele mai multe ori acordarea burselor la nişte cuantumuri care să răspundă nevoilor beneficiarilor. Impunerea şi alocarea de credite bugetare pentru acordarea burselor la nişte cuantumuri minime va permite în continuare autorităţilor publice locale să stabilească un cuantum mai mare decât acesta, cu asigurarea finanţării aferente, limitarea marjei de apreciere locală fiind doar în sens negativ, nu şi în sens pozitiv.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
