A început cel mai lung şi aspru post din an
În 2021, Paştele ortodox pică pe 2 mai, în timp ce Paştele catolic va fi pe 4 aprilie. Postul Sfintelor Paşti în acest an este cuprins în perioada 15 martie-1 mai. Creştinii numesc acest post şi Postul Mare, fiindcă durează 40 de zile, la care se adaugă şi Săptămâna Patimilor. Duminică, 7 martie, a fost lăsata secului de carne (Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi). Timp de încă o săptămână, creştinii au mai avut voie să consume brânză. Duminică, 14 martie, a fost lăsata secului de brânză (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai). În riturile apusene, precum şi în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză şi lăsatul secului de carne au loc deodată, marţea înainte de miercurea cenuşii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin, primul lăsat al secului are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea. Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile şi 40 de nopţi ţinut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei. În afară zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne şi nici în Săptămâna Luminată. Potrivit rânduielilor bisericeşti, această perioadă de post aminteşte de suferinţele lui Hristos pe cruce, deci petrecerile sunt considerate nepotrivite. Postul Mare este împărţit în două perioade: Postul Păresimilor, care ţine până în Duminica de Florii, şi Postul Paştelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare. În Postul Paştelui, credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, peşte, brânză, lapte şi, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnaţi la rugăciune şi purificare sufletească. De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise. Pe parcursul întregului post există aşa-numitele dezlegări la peşte, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din peşte. Zilele când au loc dezlegările la peşte sunt de Praznicul Bunei Vestiri şi de Florii, în duminica dinaintea Paştelui. Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiţi copiii, femeile gravide, lăuzele şi bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual şi de rugăciuni. În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara - pâine - şi se bea apă, iar în Vinerea Mare se ţine post negru. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi - legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Când Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin. Când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin. Floriile ortodoxe vor fi în 25 aprilie, iar Rusaliile ortodoxe se vor sărbători în 20 iunie.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
