Proiect de amploare în cadrul D.A.S.
Scopul: protecţia copilului aflat în situaţii de risc şi integrarea sa socială
De curând, Direcţia de Asistenţă Socială Curtea de Argeş (director, Mariana Moise) a semnat un protocol de colaborare cu Şcoala Gimnazială "Mircea cel Bătrân" pentru desfăşurarea unor ateliere de dezvoltare personală şi emoţională privind elevii din această unitate de învăţământ. Proiectul are ca scop protecţia copilului aflat în situaţii de risc şi integrarea sa socială, prin realizarea unor activităţi cu caracter educativ şi civic, în vederea prevenirii absenteismului, a abandonului şcolar, a comportamentului deviant, a bullying-ului, aviolenţei domestice, a consumului de alcool/droguri şi a altor dependenţe. Direcţia de Asistenţă Socială Curtea de Argeş va organiza campanii de informare şi prevenire cu următoarea tematică: violenţă în familie, bullying, educaţie sexuală, consum de droguri (alcool,tutun, substanţe psihoactive etc.). În acest fel, va identifica şi selecta, în colaborare cu cadrele didactice de la fiecare instituţie de învăţământ, copiii aflaţi în situaţii de risc, după care se vor întocmi şi implementa planul de servicii şi cel individualizat pentru fiecare caz. Reprezentanţii D.A.S. vor ţine legătura cu consilierul şcolar al fiecări şcoli şi vor oferi servicii de consiliere psihopedagogică elevilor aflăţi în situaţie de risc.
Campanie ANTI-BULLYING în şcolile din municipiu
În momentul de faţă se află în desfăşurare Campania ANTI-BULLYING, grupul-ţintă fiind format din preşcolarii, elevii, părinţii şi cadrele didactice. Scopurile specifice ale proiectului sunt: îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a înţelegerii bullying-ului în rândul profesorilor şi al copiilor,, a abilităţilor interpersonale (mai ales cele sociale şi emoţionale) şi a strategiilor de rezolvare a problemelor şi a abilităţilor de soluţionare a conflictelor în rândul copiilor; încurajarea martorilor de a ajuta victima; reducerea bullying-ului şi a formelor de bullying; creşterea autoeficacităţii profesioniştilor pentru a face faţă situaţiilor de bullying. În cadrul atelierului propus se poartă discuţii despre acest fenomen social şi formele sale. "Bullying-ul este foarte răspândit, atât în şcolile din România, cât şi la nivel mondial. Acesta se referă la agresiunea sau hărţuirea fizică sau verbală, care se repetă pe o anumită perioadă şi care implică un dezechilibru al puterii între două persoane. Termenul este folosit că atare şi în limba română, dar s-ar traduce ca fiind un tip de hărţuire, intimidare sau agresiune, care poate avea loc fie între copii, la şcoală sau în cercul de prieteni, fie între adulţi, în cadrul unei relaţii sau la locul de muncă. Conform Asociaţiei Americane de Psihologie, bullying-ul este o formă de comportament agresiv, în care o persoană provoacă, în mod intenţionat şi repetat, un disconfort unei alte persoane. Acesta poate fi fie sub formă de contact fizic, cuvinte adresate sau acţiuni mai subtile. Deşi fenomenul este mai răspândit în rândul copiilor, bullying-ul poate avea loc şi în cazul adulţilor. Agresorul poate fi un alt coleg de la şcoală, şeful sau un coleg de serviciu care intimidează, partenerul care îl controlează pe celălalt, un vecin, un partener de afaceri, un membru al familiei, o altă persoană implicată într-o relaţie abuzivă. Atât copiii care sunt agresaţi, cât şi agresorii pot dezvolta probleme serioase şi de durată din punct de vedere emoţional", a punctat Mariana Moise.
În cadrul atelierului propus, după ce copiii au înţeles felurile bullying-ului şi consecinţele, se proiectează un video cu această tema, care deschide discuţiile libere ale elevilor bazate pe experienţele personale. De exemplu, se vor oferi propuneri şi sugestii în cazul în care cineva este victimă/martor într-un caz de bullying. În funcţie de rezultatele obţinute şi de dorinţa şcolilor de a se implica în acest proiect, Direcţia de Asistenţă Socială va încheia şi alte protocoale de colaborare.
Despre fenomenul bullying
Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie să fie agresiv şi să îndeplinească anumite condiţii. În primul rând, să se producă un dezechilibru al puterii: copiii care-i agresează pe alţii folosindu-şi puterea, cum ar fi cea fizică, accesul la informaţii stânjenitoare sau popularitatea - pentru a controla sau a face rău altora. Dezechilibrele de putere se pot schimba în timp şi pot avea loc în situaţii diferite, chiar dacă implică aceleaşi persoane. În al doilea rând, agresiunile au loc de mai multe ori: acţiuni precum ameninţarea, răspândirea zvonurilor, atacarea unei persoane din punct de vedere fizic sau verbal şi excluderea dintr-un grup. Bullying-ul din şcoli plasează România pe locul 3 la nivel European în privinţa acestui fenomen, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Mai mult, aproape 400.000 de elevi sunt ameninţaţi cu bătaia şi 220.000 sunt bătuţi în mod repetat de către colegi, potrivit unui studiu efectuat la nivel naţional. Anual, peste 19.000 de copii se sinucid, urmare a situaţiilor de bullying. Tipuri de bullying: verbal - caracterizat de acţiuni verbale sau scrise, rău intenţionate, cum ar fi şicanarea, injuriile, comentarii neadecvate, sarcasm, ameninţări, critici; fizic - presupune folosirea contactului fizic pentru a-i intimida pe ceilalţi, prin intimidare fizică, ameninţare, hărţuire, lovire, simularea violenţei, ridicarea pumnului.
Pe lângă acestea, mai există şi varianta de cyberbulling. Avansul tehnologiei a permis că toate comportamentele menţionate mai sus să poată avea loc şi în mediul online, pe reţelele sociale, prin e-mail sau alte platforme. Acestea poartă numele de cyberbulling - acesta are loc şi mai uşor, pentru că este mult mai facil că o persoană să se ascundă în spatele unor ecrane şi să aibă anumite comportamente. Mai mult, oricine are un smartphone cu conexiune la Internet poate hărţui pe altcineva, fără a fi nevoit să îşi dezvăluie identitatea reală. Cyberbulling-ul nu mai este limitat de curtea şcolii sau de colţurile străzii, ci poate avea loc 24 de ore din 24. Acesta presupune hărţuirea şi ameninţarea în mediul online şi implică mai multe persoane, fără a necesita puterea fizică. Copiii care sunt hărţuiţi suferă atât pe plan emoţional, cât şi social, pentru că le este greu să îşi facă prieteni, astfel că vor avea o stimă de sine scăzută: vor începe să creadă că ceea ce se spune despre ei este adevărat. Victimele bullying-ului pot experimenta mai multe emoţii: tristeţe, mâhnire, frustrare, singurătate şi izolare. Mai mult, şi părinţii victimelor pot experimenta un sentiment de eşec cu privire la creşterea şi îngrijirea copilului lor şi pot fi copleşiţi de întreaga situaţie. Consecinţele pot fi: depresie cronică; dificultatea de a stabili relaţii interpersonale de durată, care duce la izolare socială; gânduri şi tentative de suicid; tulburări de anxietate; sindromul de stres post-traumatic; comportament autodistructiv, inclusiv auto-vătămare; abuz de droguri şi de alcool; riscul de a dezvolta o tulburare psihică.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
