Ţara noastră înregistrează un deficit major în ceea ce priveşte cunoaşterea conceptului de Educaţie Timpurie
În România, părinţii conştientizează importanţa educaţiei pentru dezvoltarea copilului, dar asociază produsul educaţiei cu disciplina, conformismul şi rezultatele şcolare, copiii creativi şi independenţi fiind doriţi de mai puţin de 1 din 6 respondenţi. Cel puţin asta reiese din sondajul "PERCEPŢIA PUBLICĂ PRIVIND EDUCAŢIA TIMPURIE ÎN ROMÂNIA", realizat la comanda asociaţiei Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională. Cercetarea desfăşurată de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, la începutul lunii martie, prin metoda CATI, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.303 persoane cu vârste peste 18 ani, are o eroare maxim tolerată de +/-2,8%. Potrivit studiului, 61% dintre respondenţi menţionează spontan educaţia ca fiind importantă în dezvoltarea copilului, comparativ cu cel puţin alte 13 nevoi cheie, în afara celor de bază: hrană, sănătate şi afecţiunea părinţilor. Cu toate acestea, România înregistrează un deficit major în ceea ce priveşte cunoaşterea conceptului de Educaţie Timpurie, necunoscut de două treimi dintre respondenţi, proporţie valabilă chiar şi în rândul părinţilor de copii cu vârstă preşcolară.
Mai mult, aşteptările de rol privind educaţia copilului arată diferenţe majore între diversele categorii sociale şi ridică serios problematica modulării aşteptărilor parentale prin reperele sistemului educaţional românesc. Astfel, produsul educaţiei din perspectiva părinţilor trebuie să fie respectul, decenţa, disciplina şi rezultatele şcolare bune, ceea ce probează mai degrabă un tip de conformism social şi mai puţin unul creative independent, menţionat de mai puţin de 1 din 6 respondenţi, concluzia fiind că un copil creativ şi independent este mai degrabă indezirabil, în timp ce unul respectuos, conformist şi cu rezultate bune este preferabil, potrivit Centrului Step by Step.
Pe de altă parte, doar 1 din 3 participanţi la sondaj apreciază oferta de creşe ca fiind suficientă, iar 1 din 5 menţionează faptul că nu există astfel de servicii de educaţie timpurie în localitate. În cazul grădiniţelor, oferta este semnificativ mai bună, 58% dintre respondenţii care ştiu despre acest tip de servicii consideră numărul grădiniţelor ca fiind suficient. Surprinzător, oferta este percepută ca semnificativ mai bună (74% faţă de 46%) în mediul rural faţă de cel urban. În ceea ce priveşte decizia de alegere a creşei sau grădiniţei, principalele criterii menţionate pentru selecţie sunt apropierea faţă de casă, calificarea personalului, dotarea şi calitatea spaţiilor, dar şi existenţa autorizaţiilor.
Sondajul arată că înainte de suspendare şi la doar trei luni de la intrarea legii în vigoare, posibilitatea ca angajatorul să deconteze cheltuielile de educaţie timpurie în limita a 1.500 lei pe lună era cunoscută de 25% dintre părinţii de copii sub 18 ani sau potenţialii părinţi, ponderea find semnificativ mai mare în rândul celor cu studii superioare şi din mediul urban. Sondajul se înscrie în misiunea Centrului Step by Step de documentare şi promovare a educaţiei timpurii în România şi a fost realizat în debutul campaniei "Educaţia timpurie este iubire - educatietimpurie.net", urmând a fi integrat în campania europeană de advocacy "First Years, First Priority".
