Magnitudinea şi impactul tăierilor ilegale în România trebuie fundamentate ştiinţific
Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn a trimis o scrisoare deschisă Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, prin care solicită o fundamentare ştiinţifică a evaluărilor privind amploarea şi impactul fenomenului tăierilor ilegale din România. Începând din anul 2019, de când au fost făcute publice rezultatele Inventarului Forestier Naţional, mai multe organizaţii de presă şi din societatea civilă au preluat în mod necritic cifre din referitoare la dispariţiile de masă lemnoasă din păduri şi le-au asimilat tăierilor ilegale. Rezultatul a fost "evaluarea" acestora la un volum mediu de 20 de milioane de mc anual. Atenţia exclusivă şi exacerbarea fenomenului tăierilor ilegale au deformat percepţia publică despre rolul şi funcţiile pădurii.
În ciuda faptului că cifrele respective nu au fost niciodată explicate ştiinţific, evaluarea aceasta eronată a ajuns până în prezent să constituie o referinţă în draftul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care urmează să fie adoptat de Guvernul României şi chiar în Raportul de ţară privind România al Comisiei Europene (2020). Mai mult, pornind de la volumul de 20 de milioane m3, documentele mai sus menţionate estimează valoarea pierderilor cauzate României la 6 miliarde de Euro pe an.
Estimarea tăierilor ilegale la un volum mediu anual de 20 de milioane de mc porneşte de la diferenţa dintre "volumul dispărut" măsurat de Inventarul Forestier Naţional şi volumul comercial exploatat pe care îl măsoară Institutul Naţional de Statistică. Mai exact, volumul a fost calculat ca diferenţa dintre volumul total dispărut, de 38 de milioane m3 anual, dat de IFN, şi volumul exploatat, de aproximativ 18 milioane m3 pe an, dat de INS. Or, diferenţele între volumele "total drain" date de inventare naţionale şi "commercial wood" se regăsesc în toate ţările europene, fără ca acest volum să fie asimilat tăierilor ilegale. Acesta este un lucru bine-cunoscut.
Această diferenţă trebuie înţeleasă în contextul diferenţelor conceptuale şi metodologice dintre măsurătorile IFN şi statisticile INS. Argumentaţia este expusă pe larg în scrisoarea trimisă dlui Ministru, dar putem menţiona, pe scurt: datele IFN se referă la întregul volum suprateran al arborilor recoltaţi, în timp ce datele INS se referă la volumul comercial (fără vârf, crengi, cioată). Diferenţele de metode de evaluare conduc la diferenţe de volum de până la 20% între cele două. Raportat la totalul recoltei/lemnului dispărut, diferenţa de metodă poate explica o diferenţă de 5-7 milioane mc.
Datele IFN includ lemnul mort şi descompus între cele ciclurile succesive ale inventarului, volum de lemn mort evaluat de literatura ştiinţifică la 1 m3/an/ha. Extrapolând acest lemn mort la suprafaţa fondului forestier, ajungem la un potenţial volum de 7 milioane de m3 lemn mort, regăsit "in situ" într-o proporţie foarte mică, dar inclus în volumul dispărut. Din vegetaţia din afara fondului forestier (aproximativ 500.000 ha) şi de pe suprafeţele de pădure ale proprietarilor cu proprietăţi mici persoane fizice sunt recoltate pe bază de APV-uri volume foarte mici, aşadar nu sunt prinse în INS. Avem o nouă diferenţă între datele IFN şi datele INS, de minim 3-4 milioane mc. Chiar dacă am accepta un volum total de 20 de milioane de m3 tăiaţi ilegal anual, evaluarea pagubelor la 6 miliarde de Euro anual este mult disproporţionată. Dată fiind valoarea medie a masei lemnoase pe picior de cca 35 de Euro/m3, o pierdere directă ar putea fi calculată la cca. 700 de milioane de Euro pe an - mult mai puţin decât cifra de 6 milioane de Euro/an, avansată în Raportul de ţară al CE şi preluată necritic în PNRR. Pentru a putea combate fenomenul tăierilor ilegale, trebuie să îl măsurăm cu precizie şi fundamentare ştiinţifică
Concluzia este simplă: în continuare nu avem o măsură exactă şi fundamentată ştiinţific a magnitudinii fenomenului tăierilor ilegale şi a impactului acestora asupra României în ansamblul ei. Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn, a declarat: "Estimările care s-au vehiculat până acum, privind volumul tăierilor ilegale şi pagubele produse de către acestea, nu dau o imagine clară a ceea ce se întâmplă în realitate. Alături de mulţi alţii din sectorul lemnului, membrii AIL - Prolemn se poziţionează ferm împotriva acestui fenomen, care ne afectează pe toţi. Dar până ce nu îl înţelegem la adevărata sa dimensiune riscăm să risipim resurse importante pe control şi prevenţie şi să blocăm dezvoltarea şi susţinerea administrării durabile a pădurilor şi unei industrii a lemnului sustenabile." În analizele derulate cu ocazia Forumului Pădurilor, Industrie Lemnului şi Economiei Verzi desfăşurat în 2019, concluzia unanimă a fost că datele IFN privind volumul de lemn „dispărut" trebuie explicitate. O asimilare a diferenţei între datele IFN şi datele INS ca tăieri ilegale este eronată. Concluziile Forumului Pădurilor, Industriei lemnului şi Economiei Verzi (2019). "Solicităm Guvernului României să iniţieze o dezbatere ştiinţifică de anvergură pentru a determina într-un mod corect şi fundamentat amploarea tăierilor ilegale şi efectele acestora asupra mediului, economiei şi societăţii româneşti. Până atunci, Statul român trebuie să elimine aceste cifre din documente strategice de importanţă capitală, precum PNRR, şi să solicite clarificări Comisiei Europene privind modul de fundamentare al acestor evaluări", au spus reprezentanţii entităţii amintite.
