Pensia moştenită, o nouă categorie de venit
Proiectul de lege privind pensia moştenită a fost elaborat de către fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, senatorul Ioan Deneş, iniţiativa sa fiind asumată de către senatorii PSD. Aceasta vine să "facă dreptate multor contribuabili care au contribuit la bugetul de pensii zeci de ani". Conform proiectului, urmaşii persoanelor care nu au apucat să se pensioneze sau care au murit la puţină vreme după retragerea din activitate vor putea beneficia de pensia moştenita. "Am depus la Parlamentul României iniţiativa legislativă a <<Pensiei moştenite>>, prin modificarea Legii 263/2010 privind Legea sistemului unitar de pensii publice. Acestă iniţiativă vine să facă dreptate multor contribuabili care au contribuit la bugetul de pensii zeci de ani, mult peste limita minimă de cotizare, şi care fie nu au apucat să încaseze nici măcar o pensie efectivă decedând înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare, fie au beneficiat mult prea puţin în raport cu perioada şi nivelul de cotizare. Mai precis, în cazul în care o persoană decedează şi nu a apucat să-şi încaseze pensia, aceasta poate să rămână moştenire, iar moştenitorul poate beneficia de drepturile cuvenite ale decedatului pentru o perioadă de 2 ani. De fapt, ce este pensia? Pentru că de aici s-a pornit raţionamentul în urma căruia s-a construit această iniţiativă. Pensia este contribuţia pe care angajatul, prin intermediul angajatorului, o plăteşte în fiecare lună către bugetul de pensii. Din acest fapt se deduce că această contribuţie este proprietatea ta, este dreptul tău şi atunci este absolut normal ca această proprietate să intre sub aceeaşi incidenţă ca şi drepturile pe care le ai atunci când laşi bunuri urmaşilor tăi legali sau celor care te moştenesc. Pensia moştenită se acordă moştenitorilor legali pentru o perioadă de 2 ani din momentul decesului persoanei, dacă decedatul îndeplinea stagiul complet de cotizare, iar decesul a avut loc cu doi ani înainte de accesarea pensiei pentru limită de vârstă, respectiv 61 de ani la femei şi 63 de ani la bărbaţi, sau dacă îndeplinea vârsta legală de pensionare cu stagiu complet de cotizare, iar decesul a avut loc în intervalul de până la doi ani, după data accesării drepturilor de pensie cuvenite pentru limită de vârstă, respectiv 63-65 de ani la femei şi 65-67 de ani la bărbaţi", a explicat Ioan Deneş. Acesta invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care au stabilit că pensia nu reprezintă un venit, ci este un drept patrimonial, o creanţă pe care contribuabilul la fondul de pensie o are asupra statului. "Având în vedere că vârsta standard de pensionare în România este de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, iar în perioada următoare se urmăreşte creşterea pragului la 70 de ani, iar speranţa de viaţă după intrarea la pensie este între 71 şi 79 de ani, conform datelor publicate în 2020 de către Institutul Naţional de Statistică, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, este necesară introducerea unei compensaţii pentru o perioadă limitată, astfel încât urmaşii să beneficieze de o parte din pensia celui/celei care a contribuit zeci de ani la sistemul de pensii de stat, având stagiul complet", susţine Ioan Deneş.
