Un vot în Senat menține mii de fete la marginea societății
Educația sexuală în școli rămâne în varianta inițială. Se va numi educație sanitară și copiii vor participa la ore numai cu acordul părinților. Varianta se afla în lege și a fost păstrată de Senat, după ce președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea, astfel încât componenta de educație sexuală să fie clar precizată. Sociologul Gelu Duminică a vorbit despre impactul pe care îl are acest vot în România, aflată pe locul 2 în UE în privința mamelor minore: „Aruncăm anual 14.000-15.000 de fete la marginea societății. Dacă cei de la USR au susținut că termenul de educație sanitară ar trebui înlocuit cu educație sexuală, toți ceilalți parlamentari de la celelalte partide s-au opus acestei modificări, precum și celei care privea eliminarea acordului părintelui pentru studierea materiei. În cifre, anual, peste 15.000 de fete minore rămân însărcinate în țara noastră, iar cifra este în creștere, cu 1.000-2.000 de cazuri de la an la an”, a declarat sociologul Gelu Duminică. El a explicat că această cifră se mărește tocmai pe fondul ignoranței: „Încă mulți ne creștem copiii cu <<te-a adus barza>> și îi învățăm să se rușineze de sexualitatea lor și ajung să-și ia informații din alte surse decât cele credibile. Încă avem fete care cred că dacă se sărută rămân însărcinate. Una dintre principalele cauze pentru cifrele astea îngrijorătoare e ignoranța, lipsa de cunoaștere. Cunoașterea se dă prin familie și prin școală. Nu înțeleg în ce lume trăiesc parlamentarii români, dar i-aș invita pe cei care au rezistență la acest subiect să vină cu mine în comunitățile unde astfel de realități sunt la tot pasul și să le spună că e bine să-și înceapă viața sexuală la 13 ani în totală necunoștință de cauză. Faptul că încă ne raportăm la elemente de secol XVIII spune ceva despre noi și despre societatea pe care o croim. Dacă ne uităm de unde vin aceste realități o să ne dăm seama că părinții nu sunt interesați de subiect, pe de altă parte nu-și vor da acordul, iar cei care și-l vor da sunt tot cei care au discuții acasă cu copiii lor. Și atunci legea nu-i va ținti pe cei aflați cu adevărat în nevoie. Asta arată fața hâdă a policianismului românesc, a populismului pseudo-creștin. Să nu uităm că dintre 15.000 de mame minore, doar 900 mai sunt în școală. Asta trebuie să rezolvăm, iar răspunsul stă în educație”, a explicat sociologul. În noiembrie 2020, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea în Parlament a legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prin care Parlamentul a înlocuit termenul de „educație sexuală” cu „educație sanitară” și a condiționat participarea elevilor la ore de acordul scris al părinților. Anterior, legea fusese contestată de președinte și la Curtea Constituțională, însă judecătorii CCR au declarat-o constituțională. Legea nu definește noțiunea de „educație sanitară”, susținea președintele în cererea de reexaminare pe care o trimisese Parlamentului. Iohannis critica și eliminarea mențiunii „cel puțin o dată pe semestru” spunând că devine neclar dacă intenția legiuitorului a fost de a transforma materia într-o disciplină predată pe tot parcursul anului școlar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanție că măcar o dată pe semestru elevii vor putea beneficia de programele de educație pentru viață. De asemenea, președintele susținea că este neclar momentul în care părintele trebuie să-și dea acordul pentru predarea educației sanitare și dacă această sintagmă cuprinde și programe în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor. „În forma legii transmise la promulgare, din redactare nu reiese cu claritate dacă norma stabilește că programele de educație pentru viață sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor. Din analiza acestor dispoziții, este neclar momentul în care trebuie să se solicite acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor în vederea participării la aceste programe de educație, nerezultând fără echivoc dacă acesta se stabilește ca etapă premergătoare conceperii măsurilor necesare de către autoritățile mai sus precizate, sau acordul părinților este necesar ulterior, cu ocazia implementării acestora”, a scris șeful statului în cererea de reexaminare. Legea a fost adoptată în iunie 2020 de Camera Deputaților, după ce a fost modificată în Comisia de Muncă de parlamentari din PNL și PSD.
