La Domnești, Ziua Iei a fost sărbătorită printr-o prețioasă expoziție de port popular!
Ia este cea mai cunoscută și reprezentativă piesă a costumului tradițional românesc. Extrem de importantă în viața satului, ia a suferit de-a lungul timpului modificări, fiind influențată și de portul de la oraș. Nu se cunoaște cu precizie momentul apariției acestui articol de îmbrăcăminte, însă cercetările atestă faptul că ar putea data încă din perioada culturii Cucuteni. Este un obiect vestimentar realizat integral manual, pe pânză de bumbac, in sau borangic, cu broderii ample și bogate, în culori vii, având adesea aplicații de mătase, paiete sau mărgele. Nu doar că aceste broderii cusute manual sunt unicat, dar ele erau realizate în mare taină, pentru ca povestea spusă cu ajutorul acului de cusut să nu fie sursă de inspirație pentru nicio altă fată din sat. Zestre de preț, aceasta este oferită în dar din generație în generație. Nu este o întâmplare faptul că ia imită forma crucii, deoarece viața satului românesc este strâns legată de credința în Dumnezeu. Numeroase personalități ale României, dar și de pretutindeni, au ales să integreze ia în garderoba de zi cu zi. Regina Elisabeta a României a fost fascinată de frumusețea portului tradițional, pe care l-a adoptat și l-a impus ca standard la curtea regală. Și Regina Maria a fost una dintre marile promotoare ale portului tradițional românesc, pe care l-a iubit și l-a purtat cu eleganță. De asemenea, mari artiști au pictat pe pânzele lor femei îmbrăcate în portul românesc. Cămașa românească a fost o sursă de inspirație și pentru creatorii de modă. Iar de aici nu a mai fost decât un pas ca ia românească să devină populară printre vedetele de la Hollywood și nu numai. Mai mult decât atât, ia noastră are și o zi dedicată – data de 24 Iunie este acum marcată drept Ziua Universală a Iei. Această zi este serbată în peste 50 de țări și mai mult de 100 de orașe. Nu este o întâmplare faptul că data acestui eveniment coincide cu o sărbătoare importantă a românilor, respectiv Sânzienele, deoarece ia are brodate simboluri magice, destinate să o apere de rele și de ghinioane pe cea care o poartă.
Expoziție, din dragoste pentru tradiție!
Joi, la Casa de Cultură din Domnești, Ziua Iei a fost marcată așa cum se cuvine, printr-o minunată și admirată expoziție de port popular românesc, din zona Argeș și Muscel. Atât parterul edificiului, cât și etajul, au fost tapetate cu adevărate comori țesute cu migală și pricepere cu mulți ani în urmă și lăsate moștenire din generație în generație, pentru ca tinerii din zilele noastre să nu-și uite niciodată rădăcinile și tradițiile strămoșești. "Am pornit la ideea de a organiza această expoziție purtând costumele noastre muscelene în diferite manifestări, deplasări, observând că toată lumea, chiar și artiști consacrați au admirat vechimea, modelul, culoarea, originalitatea veșmintelor noastre, poate și datorită faptului că le purtăm cu drag și mândrie, le iubim și le păstrăm la loc de onoare. Din fericire, există și deschidere din partea autorităților, a Primăriei pentru tot ceea ce înseamnă tradiție, pentru tot ce ne-am dorit să facem, astfel încât noua generație să primească lecții frumoase din ceea ce am moștenit și noi, pentru a le duce mai departe. Pot spune cu mâna pe inimă că mi-am pus tot sufletul în organizarea acestui eveniment. Am muncit pentru fiecare detaliu împreună cu sora mea, dar și cu colegele din <<Cununa Domneștiului>> și alți mari iubitori ai portului popular, pentru a le explica și a le arăta copiilor domnișani ce <<bijuterii>> au produs mâinile dibace ale mamelor, bunicilor și străbunicilor noastre. Avem aici și un război, iar două mari ilustre ale țesutului le vor arăta fetelor tinere modul în care se realizează ia românească. Dintre costumele pe care le vedeți expuse, unele au peste 100 de ani vechime. Sunt oferite, donate, cumpărate de la diferite persoane din comuna noastră și din cele vecine. Unele dintre ele, cele cu albastru - culoarea specifică zonei noastre - au fost purtate de membrele Corului <<Cununa Domneștiului>> la diferite spectacole, emisiuni televizate etc. Ca să vă fac o dezvăluire, ia pe care o port astăzi este moștenită de la Maica - bunica mea - care o avea de la soacra ei. Vă dați seama cât de veche și de prețioasă este?! E drept că am descoperit-o într-o stare destul de degradată, dar am recondiționat-o cu mare drag. Este de nedescris sentimentul trăit de o fată/femeie, atunci când este înveșmântată cu o astfel de podoabă inestimabilă...", ne-a povestit cu mândrie, Georgeta Bucurel, cea care se ocupă de Biblioteca "Luca Paul" din comună, de secția muzeistică, fiind și membră a Corului "Cununa Domneștiului".
Terapie prin... cusut ie!
La eveniment au fost prezente și câteva eleve din comună care s-au arătat curioase și interesate de a afla tainele creării iei. Astfel a luat ființă un atelier de creație. "Împreună cu o parte dintre colegele mele de la <<Cununa Domneștiului>> am făcut un atelier de țesut ii, aici, în bibliotecă. Ne-a întrerupt puțin pandemia, dar observăm că există căutare pentru această activitate, fapt îmbucurător pentru noi. Tinerele de astăzi sunt pasionate de noile tendințe vestimentare, ceea ce este de înțeles, dar ne dorim tare mult să nu uite nici de portul tradițional pe care să-l îmbrace din când în când cu aceeași dragoste cu care o facem noi", a explicat Nicoleta Uța, președinta Asociației pentru Sănătate Domnești.
Acest gen de acțiuni sunt menite pentru ca toți copiii să conștientizeze importanța locului în care s-au născutm ori zestrea bogată de datini pe care ne-au lăsat-o moștenire bravii noștri strămoși. "Dorim să promovăm valorile tradiționale care din păcate s-au pierdut puțin, dar sperăm să ne apropiem tineretul pentru a putea transmite mai departe aceste tradiții. Noi facem parte din Ansamblul <<Cununa Domneștiului>> și ne străduim prin cântec și prin port să ducem mai departe tradițiile. Ne bucură mult faptul că suntem sprijiniți de Primărie și Consiliul Local, de domnul primar Doru Smădu, de doamna viceprimar Luminița Florea care a fost ieri aici și a muncit cu noi la aranjarea și etalarea exponatelor", a povestit Angela Hiru, contabil și membră a "Cununii Domneștiului", recunoscătoare pentru firescul și eleganța prezenței autorităților domnișane.
Pe primarul Smădu "l-a tras ața" să testeze războiul de țesut, trecând cu dezinvoltură testul, fără să "încurce ițele"
Deși se află la primul mandat și au trecut numai 9 luni de la învestirea sa, edilul-șef Doru Smădu și-a câștigat rapid simpatia concetățenilor, nu doar datorită calităților sale de bun conducător al administrației publice, ci și datorită implicării în acest gen de proiecte concepute în special pentru "vlăstarii" așezării pe care o păstorește. "Am reușit cu ajutorul doamnelor - surorilor Nina și Geta, doamna contabil - să organizăm acest eveniment pentru că Domneștiul este o comună în care portul popular a fost respectat întotdeauna și vrem să ducem mai departe acest port atât de drag nouă. Sincer, pentru copii facem acest lucru pentru ca ei să continue tradiția. Cu ajutorul lui Dumnezeu chiar îmi doresc să facem un cerc în care să învățăm copiii să brodeze o ie, să facă o cămașă... e păcat dacă micuții au o astfel de aplecare, noi să nu venim în ajutorul lor. Mi-e tare drag când vâd că tradiția se păstrează în comuna noastră, iar noi trebuie să avem grijă ca și viitorul, în speță copiii noștri, să știe prin ce a trecut poporul nostru, cu bune, cu rele, iar pe mine, vă spun sincer, mă taie lacrimile când văd copii îmbrăcați în straie tradiționale...", ne-a declarat cu emoție în glas primarul Smădu.
De la vorbe până la fapte, nu a fost decât un pas. Asta pentru că deși era grăbit să ajungă la întâlnirea cu președintele PNL, Ludovic Orban, edilul-șef s-a apucat de... țesut! Fără să stea pe gânduri, s-a așezat la război, sub atenta supraveghere a doamnelor Viorica Olivotto, din Nucșoara (profesor la Școala Populară de Artă) și Fica, din Corbi, maestre în domeniu, și i-a uimit pe toți cei prezenți cu dibăcia cu care "călca iapa". Ne-a dezvăluit că a furat "meseria" de la Maica, bunica dumnealui, care manevra cu "mâini de aur" războiul.
Comuna Domnești se apropie de 500 de ani de existență...
Așa cum se proceda odinioară la veritabilele șezători, din program nu puteau lipsi cântecele și poeziile interpretate și recitate de către o parte din membrii Ansamblului "Cununa Domneștiului" și eleve ale unităților școlare din comună. Totodată, cum iei îi "șade" bine alături de unele accesorii tradiționale precum cunune, cepșe, brățări, mărgele, în holul Casei de Cultură, cei prezenți au putut admira și o mică expoziție cu lucrări efectuate de către doamna Mariana Păuna. Dumneaei ne-a povestit că are numeroase comenzi în capitală, chiar și pentru soliști populari consacrați, fiind invitată și la emisiuni tv. Operele sale erau de-o complexitate, eleganță și frumusețe uluitoare, iar aflând prețurile pe care le practică talentata creatoare, a fost lesne de înțeles cum de nu face față cererilor... De exemplu, o brățară cusută manual cu sute de biluțe, mărgele și paiete costă numai 15 lei, iar timpul de lucru oscilează între 8 și 12 ore!
La final, profesorul și marele iubitor de istorie, Bogdan Grigore, a susținut un discurs apreciat și aplaudat la unison de cei prezenți. "Am să încep cu vorbele lui Lucian Blaga și anume că <<veșnicia s-a născut la sat>> și am să adaug că veșnicia românească s-a născut la sat. Ce avem aici, această expoziție de costume tradiționale nu reprezintă altceva decât fundamentul și sufletul satului românesc. Costumul național înseamnă bucuria țăranilor români de a trăi pe aceste meleaguri, încă de pe vremea dacilor. Portul românesc pe care-l sărbătorim an de an de Sânziene a fost popularizat în lume de poate cel mai însemnat om care a reprezentat interesele României pe plan internațional, și mă refer aici la Regina Maria. A luat ia românească și a dus-o la Paris în 1919, la Conferința Păcii după război pentru a obține de la marile puteri ale lumii recunoașterea mărețelor acte de la 1918, actele Unirii. Din păcate, noi n-am prea știut s-o valorificăm. Poate vom reuși de acum înainte. Ce am văzut astăzi aici a fost o bucurie și o încântare pentru sufletul oricărui român și m-aș fi bucurat să fi fost și mai mulți copii prezenți. Acest tip de acțiuni necesită și o popularizare, o mediatizare mult mai puternică. Ar trebui ca prin acest gen de evenimente să încercăm să menținem vie suflarea acestui popor. Să realizeze faptul că orice om de pe această Planetă are un suflet, un fundament și o rădăcină. Dacă rădăcina este adânc înfiptă în pământ, și dezvoltarea pe care o va cunoaște de-a lungul vieții va fi la fel de adânc întinsă în mai multe zone și tipuri de dezvoltare și de creație. Sperăm ca în curând, poate până la sfârșitul acestui an, să amenajăm locul de la fosta grădiniță pentru ca acolo să avem ateliere pentru copiii noștri: de arte tradiționale, pictură, istorie, muzică, orice poate dezvolta sufletul micuților noștri. Mai ales pentru perspectiva anilor ce vin și mă refer în special la anul 2023, atunci când Domneștiul va împlini 500 de ani de existență!", a fost discursul emoționant susținut de către consilierul local și președintele Comisiei de Cultură, prof. Bogdan Grigore.
