Deputatul Mircia Chelaru: "Când vorbești despre Basarabia, românism, românitate, limba română, nu poți să fii decât ce a spus Eminescu: «Sunt român. Și punctum»!"
La inițiativa Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, zilele trecute, la celebrul Han al lui Manuc, acolo unde s-a semnat, în 1812, cedarea Basarabiei către Imperiul țarist - așadar un complex arhitectonic cu valoare istorică - aflat în Centrul Capitalei, a avut loc o amplă dezbatere publică având ca temă: „23 august 1939, între trecut și actualitate”. Au fost prezenți, din partea UZPR, ambasadoarea Iuliana Gorea-Costin, membru în Consiliul Director și Miron Manega, vicepreședinte.
La 23 august 1939 a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop sau Tratatul de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, prin șeful guvernului și ministrul de externe al U.R.S.S., Viaceslav Molotov, și ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin, la Moscova. Prima parte a Tratatului, semnată pe 19 august 1939, presupunea existenţa unui acord economic între cele două state. Cea de-a doua parte, semnată pe 23 august 1939, conţinea un pact de neagresiune pe o perioadă de zece ani, în care era stipulat că fiecare semnatar promitea să nu-l atace pe celălalt.
Dezbaterea publică a fost deschisă de Doru Dinu Glăvan, Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, care a făcut prezentările, nominalizându-i pe participanții cu lucrări: dr. Constantin Corneanu, istoric și președinte al Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I.Brătianu”; dr. Ludmila Rotaru, de la Asociația Sylabus, Republica Moldova – cercetător; conf. univ. dr. Octavian Țîcu, cercetător, coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, ex-ministru și ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova; Prof. dr. Oleg Panfilov din Georgia.
Doru Dinu Glăvan, amfitrionul evenimentului, i-a dat cuvântul Generalului Mircea Chelaru, prof. univ. dr. și deputat în Parlamentul României. Acesta și-a început discursul anunțând că a doua zi va participa la o reuniune a istoricilor români, într-o tabără de istorie de la Maia, lângă Urziceni, unde se va discuta despre „ordinul demnității naționale”, de la care s-au împlinit 80 de ani, ordin istoric și fără echivoc: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”. Domnia sa a evocat, în continuare, unul din studiile lui Mihai Eminescu, în care acesta explica atitudinea pe care România trebuie să o aibă față de puterea de la Răsărit, continuând cu analiza coliziunii dintre două mari civilizații: cea euroatlantică cu aceea euroasiatică. Cât privește consecințele Tratatului Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939, Generalul Chelaru a făcut următoarea afirmație: „Dacă nu ar fi existat momentul 28 iunie 1940, România nu ar fi declanșat niciodată un război către Est. Ordinul trecerii Prutului a fost dat pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, teritorii românești strămoșești. Ceea ce s-a întâmplat după aceea este cu totul altceva”. Apoi,vorbind apoi despre „unioniști”, generalul s-a „dezlănțuit”: „Ei vorbesc despre unire, o susțin, dar nu o fac! În 2012, în sala de deasupra noastră, sala trădării de la 1812, Mircea Druc a spus așa: «Nu vorbiți despre iubire… Iubiți-vă ! Nu vorbiți despre Unire… Uniți-vă!». Și adaug eu: dacă Mihai Viteazul doar ar fi vorbit despre unire, nu se mai făcea unirea! Dar, cum îi spunem noi? Mihai Viteazul unionistul? Nu. Mihai Viteazul, Unificatorul! Deci, să trecem și să unificăm ceea ce este al nostru, nu trebuie să ne îndoim de puterea noastră! Noi vorbim aici, ne facem schimburi de idei, simțim treaba asta, trebuie să o ducem și în simbolistică, și în atitudine dar, când să ajungem să producem acțiunea, apare ce? «Ghiocelul»! Dar ce-o sa zică la Bruxelles, dar ce-o să zică lumea de aici încolo? E prea obosită lumea ca să nu accepte faptele împlinite, trebuie să împlinim treaba aceasta. Vă rog să îi traduceți domnului faptul că Putin a ordonat tuturor celor din subordine să eroicizeze toată istoria Rusiei. Foarte bine. Dar, oare, noi nu avem capacitatea de a crea un Minister al Propagandei românismului adevărat, ca să putem să combatem toate mizeriile antiromânești care ni se pun în cap? Nu cumva noi înșine suntem propriii noștri propagandiști antiromâni? Așteptăm să ni se spună ce să facem și cum să facem, pentru a fi «împreună»? Iertați-mă că m-am cam încins, pentru că nu pot să vorbesc netrăind. Unii vorbesc din buze și din vârful limbii, își bagă inima în buzunarul stâng și cu asta-basta. Când vorbești despre Basarabia, despre românism, despre românitate, despre limba română, nu poți să fii decât ce a spus Eminescu: «Sunt român. Și punctum». Trei dintre frații tatălui meu au murit pentru eliberarea Bucovinei și Basarabiei. Dacă faceți săpături veți afla că cel puțin unul din neamul Dumneavoastră a murit pentru patria aceasta: pentru Cadrilater, pentru Basarabia, oriunde… Suntem un neam care avem în spate vână adâncă, daco-română, care știe să lupte pentru țara asta. Nu este doar o replică dată lui Putin, ci este o replică pe care trebuie să ne-o însușim noi, ca o matrice, ca o stare energetică a trăirii viitoare. Așadar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost un act criminal și orice act criminal constatat trebuie denunțat. Iar Basarabia și România nu trebuie să ceară aprobarea nici de la Moscova, nici de la Berlin, nici de la Washington pentru a fi împreună. Vă mulțumesc!”.
În aplauzele celor prezenți dezbaterea publică s-a încheiat, continuându-se cu discuții informale între cei prezenți, cu fotografii de grup și individuale.
