Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
vineri 28 ianuarie 2022 10:18

Cu mâna întinsă la Guvern, Karcher conspiră la falimentul vecinului Electroargeș

 

Investiţiile străine directe în România au reprezentat o prioritate pentru autorităţile centrale de-a lungul anilor, dar mai ales acum, în timpul pandemiei, când ni s-a fluturat necesitatea lor pentru depăşirea crizei şi pentru menţinerea trendului ascendent al economiei naţionale. Acest fapt este consemnat şi într-un studiu publicat de catre EY România în care se arată că "Investitorii revin în 2021" şi că 66% dintre investitori plănuiesc să înfiinţeze sau să-şi extindă operaţiunile din ţara noastră în următoarele 12 luni (peste media europeană de 41%), faţă de doar 27% în 2020.
"Atractivitatea României va creşte după pandemie, dar ţara noastră trebuie să se pregătească pentru un mediu de afaceri reconfigurat, pentru a ţine pasul cu noile tendinţe la nivel internaţional", arată autorii studiului respectiv. Cu toate că trendul global al investiţiilor a fost afectat de pandemia actuală, este straniu că ţara noastră nu s-a situat în această tendinţă şi că a atras în continuare investiţii străine directe, a căror amploare a crescut, deşi, la o primă vedere, nu ar exista argumente economice pentru o creştere exponenţială. Iar creştererea respectivă reiese din datele Băncii Naţionale care, în 13 septembrie 2021, anunţa că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,96 miliarde euro (comparativ cu 1,22 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,35 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 609 milioane euro. Drept urmare, în anul 2021 cifrele arata că investiţiile străine directe au crescut în primele şase luni cu 320% (1,674 miliarde euro), faţă de perioada similară din 2020.
În acest context, apare întrebarea: are ţara noastră o strategie coerentă de sprijinire a marilor investiţii străine sau a propus şi propune în continuare o strategie care pare să fie contrară intereselor companiilor locale, în contratimp cu trendul actual? Ce preferă Guvernul de la Bucureşti: să acorde un sprijin financiar de 100 milioane euro unei companii multinaţionale, care crează între 1500 şi 2000 locuri de muncă, sau să aloce câte 100.000 euro pentru 1.000 de companii din ţara noastră care au nevoie de investiţii?


Măsura 3 anulată, H.G. 807/2014 - modificată


Chestiunea de mai sus este actuală mai ales după ce la începutul acestui an, Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anulat măsura 3 stabilită prin O.U.G. 130/2020, prin intermediul căreia companiile din ţara noastră urmau să fie sprijinite cu maximum 200.000 euro pentru investiţii în dezvoltarea activităţii. Mai mult, Ministerul de Finanţe a pus în dezbatere publică, în timp ce măsura 3 era anulată, o nouă schemă de ajutoare de stat pentru investiţii de peste 500 milioane lei (100 milioane euro), vizând atragerea a 15 proiecte de mari dimensiuni. Bugetul maxim al schemei este de 3,75 miliarde lei (750 de milioane euro), din care suma anuală este de 750 milioane lei (150 milioane euro). Irina Avram, şefa Direcţiei Generale Ajutor de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor, declara pentru mass-media că este vorba despre o schemă creată anume pentru acei investitori cu anvergură continentală, globală (n.red. - investitorii străini), care urmăresc să se localizeze în Europa, în spaţiul estic.
În aceste condiţii, ce înseamnă faptul că ţara noastră a devenit atractivă pentru investitorii străini? În realitate, prin prisma schemei de mai sus, vorbim despre politici guvernamentale în materia ajutorului de stat menite să favorizeze investiţiile străine. Cu alte cuvinte, în prezent Statul Român reacţionează la cerinţele impuse de mediul de afaceri internaţional, în dauna investitorilor sau producătorilor locali, prin acordarea oricăror facilităţi - cum ar fi relocări de unităţi şi acordarea de ajutoare de stat - pentru determinarea acestor investiţii.
O astfel de politică publică, favorizantă investiţiilor străine pentru care sunt alocate de la bugetul de stat sume importante, în detrimentul firmelor autohtone pentru care diferitele scheme de finanţare în perioada pandemiei au fost blocate sau întârziate din motive care de care mai bizare, poate avea efecte negative iremediabile asupra mediului de afaceri şi investiţional naţional, iar una dintre urmări va fi dependenţa faţă de producătorii şi capitalul extern. Din păcate, în afara sprijinului acordat investiţiillor străine directe, echipele guvernamentale care s-au perindat din 2014 încoace la Palatul Victoria au sprijinit şi investiţiile străine indirecte. Aprobarea H.G. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie a constituit un mecanism prin care investitorii străini au primit bani de la bugetul de stat pentru constituirea unor subsidiare în ţara noastră, înlăturând din piaţă, în mod neloial, fostele companii partenere din România. Mai mult, pentru a fi siguri că nu vor avea probleme în acordarea ajutoarelor de stat către subsidiarele companiilor occidentale, guvernanţii au modificat ghidul solicitantului pentru HG 807/2014, înlăturând orice referire la impactul asupra mediului concurenţial a noilor investiţii sprijinite cu bani de la bugetul de stat.

Condiţia privind impactul asupra mediului concurenţial, înlăturată din pix de guvernul Orban

Astfel, în ghidul iniţial, la Anexa 2, subcapitolul 2.3 "Demonstrarea viabilităţii proiectului de investiţii şi eficienţei economice a întreprinderii în urma realizării proiectului de investiţii", punctul 2.3.5 "Indicatori calitativi", litera c - "Impactul acordării ajutorului de stat asupra mediului concurenţial", se arată: Întreprinderile trebuie să prezinte şi să fundamenteze informaţiile referitoare la modalitatea în care obţinerea unor sume nerambursabile de la bugetul de stat va determina obţinerea unui avantaj faţă de competitorii direcţi. "Întreprinderile trebuie să prezinte în prezentarea şi fundamentarea impactului acordării ajutorului de stat asupra mediului concurenţial cel puţin următoarele date şi informaţii: date referitoare la competitorii întreprinderii în funcţie de tipurile de produse ce urmează a fi realizate prin proiectul de investiţii; date referitoare la cotele de piaţă deţinute de principalii competitori ai întreprinderii pe tipuri de produse ce fac obiectul proiectului de investiţii; cota de piaţă deţinută în prezent de întreprindere în cazul în care desfăşoară în prezent activitatea pentru care solicită finanţare; date referitoare la cota de piaţă ce urmează a fi deţinută de întreprindere, în urma implementării proiectului de investiţii, în raport de principalii competitori; date comparative privind preţul/preţurile estimate de întreprindere pentru produsele/serviciile aferente proiectului de investiţii, în raport de preţul/preţurile competitorilor pentru aceleaşi tipuri de produse/servicii; orice alte date şi informaţii considerate relevante de întreprindere în susţinerea impactului acordării ajutorului de stat asupra mediului concurenţial.

ATENŢIE!

Întreprinderile trebuie să demonstreze prin informaţiile prezentate că nu se denaturează în mod semnificativ concurenţa în urma acordării ajutorului de stat".
Întregul paragraf de mai sus, nu mai există în acest moment în ghidul solicitantului pentru ajutorul acordat prin H.G. 807/2014. Eliminarea lui s-a făcut anul trecut, în plină pandemie, prin modificarea în 7 august 2020 a H.G. 807/2014 şi a ghidului şi anexelor aferente. Practic, prin semnătura ministrului Finanţelor de atunci, Florin Cîţu, a ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Virgil Popescu şi a fostului premier Ludovic Orban, în noua Anexă 3, unde sunt stipulaţi indicii calitativi, s-a renunţat la singura garanţie pe care o aveau firmele din ţara noastră cu privire la faptul că intrarea în piaţa naţională a companiilor multinaţionale în anumite domenii de activitate şi sprijinirea cu ajutoare de stat a investiţiilor derulate de ele nu vor denatura mediul concurenţial.

 

O decizie ciudată, o politică antiliberală în detrimentul investitorilor români

Studiu de caz: grupul german Kärcher şi subsidiara de la Curtea de Argeş
O situaţie de scoatere din piaţă a competitorilor naţionali este consemnată la Curtea de Argeş, unde marele concern german Kärcher, ce activează în producţia de electrocasnice, a decis să mute aproape toate colaborările, pe care le-a derulat începând din anul 2004 cu compania locală Electroargeş SA, către subsidiara CER Cleaning Equipment SRL, care în această săptămână va deschide o nouă unitate de producţie în localitate. Noua unitate este singura din Europa de Est a grupului Kärcher care a continuat în anul 2020 o investiţie pentru care a fost accesat, în anul 2017, un ajutor de stat în valoare de 7,18 milioane euro pe baza ... H.G. 807/2014.
Anunţul referitor la noua unitate de la Curtea de Argeş a fost făcut de Lilia Sedlar, preşedinte regional Kärcher în Europa de Est, care a menţionat: "Există mai multe motive pentru care a fost selectată piaţa locală pentru dezvoltare: competenţele oamenilor din oraş (n.red. - dobândite de-a lungul anilor în cadrul companiei Electroargeş SA), costurile bune prin comparaţie cu alte ţări şi poziţia geografică favorabilă. România este singura ţară din Europa de Est unde avem fabrici".
Curios este că poziţia exprimată recent de Lilia Sedlar nu coincide deloc cu un drept la replică la o anchetă apărută în mass-media anul trecut, drept la replică în care reprezentanţii grupului Kärcher negau orice legătură cu CER Cleaning Equipment SRL, despre care afirmau că este o companie românească, ce a beneficiat legal de ajutorul de stat acordat de Guvern prin H.G. 807/2014. CER Cleaning Equipment SRL, companie românească, ai cărei acţionari sunt două filiale ale grupului Kärcher: Alfred Kärcher SE & CO. KG şi Kärcher Beteiligungs Gmbh.
Menţionăm că, din datele publicate de Ministerul Finanţelor, reiese că firma controlată de grupul Kärcher, CER Cleaning Equipment SRL a mai accesat un ajutor de stat de 7,65 milioane euro, pentru construcţia primei unităţi de producţie în Curtea de Argeş. Istoricul subsidiarei este unul interesant, ce arată modul în care trimişii în ţara noastră a grupului german Kärcher au premeditat înlăturarea, în timp, a colaborării cu Electroargeş SA.
În anul 2006, Kärcher constituie o societate proprie, care însă nu are activitate de producţie. Electroargeş SA a continuat să producă electrocasnice marca Kärcher până în anul 2016, când grupul german a decis să reloce o parte din producţia realizată de compania românească - şi anume aspiratoarele profesionale - la propria unitate de producţie, CER Cleaning Equipment SRL, construită cu ajutorul de stat în valoare de 7,65 milioane euro, primit conform Acordului de Finanţare 2/22.05.2015 în baza H.G. 807/2014. Unitatea respectivă a fost ridicată pe un teren situat în Curtea de Argeş, în spatele companiei Electroargeş SA. Înainte de inaugurarea, în anul 2016, a primei unităţi de producţie subsidiara grupului Kärcher îşi desfăşura activitatea în curtea companiei Electroarges SA, într-un spaţiu închiriat de la firma locală, în urmă cu 10 ani.
În anul 2017, subsidiara CER Cleaning Equipment SRL cumpără cu 2,4 milioane euro o nouă locaţie, clădirea fiind situată de asemenea în vecinătatea directă a Electroargeş SA, unde a început pe baza altui ajutor de stat de 7,65 milioane euro dezvoltarea noii unitărţi de producţie ce va fi inaugurată săptămâna aceasta.

Cu toţi sacii în căruţă, Kärcher scapă de Electroargeş SA

La doi ani după demararea noii investiţii realizată cu ajutor de stat, grupul german Kärcher notifică în 22 ianuarie 2019 compania Electroargeş SA că, începând cu anul 2021 toată producţia sa din România va fi mutată la noua unitate pe care o deţine în Curtea de Argeş - CER Cleaning Equipment SRL, datorită ofertei mai competitive a acesteia din urmă.
După cum se poate observa, prin intermediul ajutorului de stat acordat de Guvern, grupul german Kärcher a urmărit afectarea activităţii Electroargeş SA, prin deschiderea a două noi unităţi de producţie cărora le-a transmis în anul 2021 toate contractele pe care le derula cu compania locală, ce este activă în piaţa naţională a electrocasnicelor încă din anul 1971.
Transferul de către Kärcher a întregii producţii din ţara noastră către subsidiara CER Cleaning Equipment SRL şi închiderea astfel a activităţii similare pe care o desfăşura la Electroargeş SA, constituie o încălcare a condiţiilor impuse prin ghidul iniţial al H.G. nr.807/2014, pe baza căruia a primit cele două ajutoare de stat însumate la 15,3 milioane euro. Una dintre aceste condiţii era de a nu se reloca producţie, de a nu se închide activităţi ca urmare a accesării ajutorului de stat, iar alta era de a nu fi afectat mediul concurenţial.
Practic, din 2006 şi până acum, Kärcher a beneficiat de specialiştii şi resursele Electroargeş SA, ascunzând intenţiile sale reale. Mai mult, Ion Bican, directorul general al Kärcher România, a lucrat anterior, 14 ani, la Electroargeş SA. Ar mai fi de menţionat că, anul trecut, Electroargeş a colaborat cu Dacia Renault şi cu Universitatea din Piteşti pentru producţia unui ventilator mecanic pentru spitale.
În aceste condiţii, care sunt resorturile care stau în spatele deciziei de a scoate din piaţă compania locală concurentă concernului Kärcher? Care este rolul ajutorului de stat, atât timp cât el a fost folosit pentru scoaterea din piaţă a Electroargeş SA şi pentru a-i prelua forţa de muncă? Statul Român nu îşi recuperează ajutorul de 15,3 milioane euro acordat subsidiarei grupului Kärcher. El rămâne fără suma respectivă, iar Electroargeş îşi pierde angajaţii şi riscă să se închidă. Singurul care câştigă este grupul german Kärcher, care a construit două unităţi de producţie în Curtea de Argeş cu un ajutor substanţial din partea Statului Român.
Notă:
Compania Electroargeş a fost înfiinţată în anul 1971, iar activitatea de producţie a electrocasnicelor a început-o în anul 1973. Electroargeş a devenit în anul 1991 societate pe acţiuni, cu capital majoritar de stat. Activitatea societăţii consta în trecut în producţia de aparate electrocasnice, aparate de uz gospodăresc, aparate profesionale pentru dotări hoteliere şi industriale, unelte electrice portabile, dispozitive, scule şi truse de scule, vibratoare pentru compactat beton şi echipamente auto, conform datelor de pe BVB. Electroargeş este singura companie cu capital autohton care a reuşit să reziste pe piaţa producţiei de electrocasnice, ceilalți mari jucători fiind doar societăţi internaţionale (Arctic, DeLonghi, Philips, Electrolux, Karcher, etc.).

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.