„Albeștii de Argeș - 499”. Ziua comunei a fost sărbătorită cu fast la Căminul Cultural
Comuna Albeștii de Argeș este situată în partea de Nord-Vest a județului nostru și se află la aproximativ 10 km de municipiul Curtea de Argeș. O localitate liniștită, cu o vastă istorie și cu frumuseți naturale deosebite. De-a lungul anilor, evenimentele plăcute, dar și cele neplăcute, și-au pus amprenta pe pământul și în sufletele albeștenilor, iar poveștile și legendele spuse de bunici și de părinți încă răsună chiar și cu vocile generațiilor tinere: de la istoria lui Vlad Țepeș, la aventurile haiducilor care dominau pădurile și câmpurile. De la anii celor două Războaie Mondiale, la comunism, libertate și prezent.
Comuna Albeștii de Argeș a împlinit, pe 4 aprilie, 499 de ani de existență. Aproape o jumătate de mileniu de istorie, tradiții, sacrificii și bucurii, iar duminică, 3 aprilie, cu sprijinul Primăriei comunei, al Consiliului Local și al Bibliotecii comunale, aceasta a fost sărbătorită de albeștenii de toate vârstele printr-un eveniment încărcat de voioșie, muzică și dans popular.
Aniversarea a avut loc la Căminul Cultural Albeștii Pământeni, iar programul artistic a fost întreținut de ansamblul folcloric „Hora” din Albești, ansamblul „Floare de colț” din comuna Corbeni, Apolo Band din Pitești, dar și de Grupul de Chitară Corbeni, alături de profesorul Cristi Matei, singurul chitarist din țară cu atestat de Flamenco. Sala din Căminul Cultural s-a umplut treptat, oamenii trecând pragul pentru a se alătura sărbătorii. Dat fiind faptul că restricțiile anti Covid-19 au fost ridicate, albeștenii nu s-au bucurat doar de muzică și de atmosferă, ci și de sentimentul de revenire la normalitate.
Festivitatea a început la ora 14.00 cu un discurs al bibliotecarei Marilena Rădulescu, aceasta aducând în atenția tuturor celor prezenți o bucățică din trecutul, dar și din prezentul localității. „4 aprilie 1523 - 4 aprilie 2022. Comuna Albeștii de Argeș a împlinit 499 de ani. Actul domnesc de întărire a așezărilor Albești, Dobroțu și Brătășești a fost semnat de către domn al Țării Românești, Radu de la Afumați, pe 4 aprilie 1523, în ziua marelui praznic al Învierii Domnului. Îndrăznesc să spun că suntem binecuvântați. Comuna Albeștii de Argeș este străbătută de șoseaua națională DN 7C care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Este comuna noastră, este acasă și mă bucur nespus că ne-am adunat să o sărbătorim. La mulți ani, Albeștii de Argeș! La mulți ani, dragi albeșteni!”, a transmis bibliotecara Marilena Rădulescu.
Albeștii de Argeș: Istorie, legende și emoții
Un discurs bogat în informații a ținut și profesorul de Istorie, Mariana Turian. „Comuna Albeștii de Argeș este alcătuită din următoarele sate: Albeștii Ungureni, Albeștii Pământeni, Dobroțu, Dumirești, Brătești, Doblea și Florieni. Satul Albeștii de Argeș a fost atestat documentar în timpul domniei lui Radu de la Afumați, domnitor al Țării Românești, printr-un hristov al acestuia emis la Târgoviște pe 4 aprilie 1523. Prin acest hristov, domnitorul întărește Mănăstirii Argeșului mai multe sate printre care Albești, Dumirești, Dobroțu și Brătești. Cu siguranță locuitorii au trăit pe aceste meleaguri cu mult înainte de atestarea documentară. Ei au fost menționați și în timpul domniei lui Seneslau, a lui Mircea cel Bătrân, dar și în timpul domniei lui Vlad Țepeș, domnitor care și-a pus profund amprenta asupra acestei așezări.
Legendele locale vorbesc despre luptele pe care Vlad Țepeș le-a avut cu turcii în această zonă, dar vorbesc și despre <<Dealul lui Țepeș>>, deal care se afla în apropierea bisericii din Pământeni, vechiul lăcaș de cult din lemn cu hramul <<Adormirea Maicii Domnului>>, unde domnitorul aplica pedeapsa capitală pentru care s-a făcut cunoscut.
Numele satului Albeștii de Argeș provine, conform unei legende, de la căpitanul Albu, care a trăit în timpul lui Basarab I și care făcea parte din oastea acestuia. Pentru că s-a evidențiat pe câmpul de luptă, domnitorul l-a răsplătit cu această așezare care, cu timpul, a devenit un sat. O altă legendă spune că denumirea a fost dată de densitatea osemintelor oștenilor care și-au pierdut viața în timpul bătăliei de la Posada, oseminte care au albit pământul pe o distanță de 400 m. Săpăturile localnicilor au scos la iveală rămășițele, iar acest lucru ne duce la concluzia că acolo a existat un cimitir.
Printre reperele istorice de mare valoare din această comună se numără crucea din piatră de albești, care datează din 1694 și care a fost ridicată de către logofătul Mira în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Pe această cruce sunt menționate numele unor fruntași ai statului, printre ei numărându-se și jupân Paraschiv. În satul Florieni se află Schitul Brătășești, o adevărată oază de verdeață și de lumină care îl apropie și mai mult pe om de Dumnezeu. Acesta a fost ridicat între anii 1735 și 1795. Primul ctitor a fost paharnicul Ioan Vâlsănescu, după care schitul a fost refăcut din temelii de către ieromonahul Varlaam și arhimandritul Partenie.
Marele obiectiv istoric a suferit de-a lungul timpului vitregiile vremurilor, a fost jefuit de către turci în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu de la 1821, după care a fost părăsit între 1914 și 1924. Schitul are 3 hramuri: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Sfinţii Serghie și Vah. Lăcașul posedă o icoană care datează din secolul al XVIII-lea care îi reprezintă pe cei 3 sfinți.
În anul 1957, călugării au părăsit schitul din cauza comuniștilor, dar și-a reluat activitatea în 1997. A fost refăcut între anii 2004 și 2006.
Comuna Albeștii de Argeș a cunoscut, de-a lungul istoriei, vitregiile vremurilor. Aici au venit turcii, iar locuitorii au fost nevoiți să le facă față. În anul 1828, localitatea a fost ocupată de trupele țariste. Rușii au luat cu asalt cele mai bune case din sat, în timp ce localnicii au fost nevoiți să-i întrețină și să le dea care cu fân pentru animalele lor. La 1848, locuitorii n-au fost pasivi în fața declanșării evenimentelor revoluționare. S-a format un comitet de revoluționari care a mers până la Pitești pentru a susține cauza Românilor.
Tot la 1848, trupele țariste s-au retras, dar prin comună a început să circule pesta bovină care a decimat animalele oamenilor. La 1877, albeștenii au adus o reală contribuție la câștigarea războiului de independență. Foarte mulți voluntari au participat la război pentru acest mare ideal al românilor, obținerea independenței de stat.
Cele mai mari încercări de la Albeștii de Argeș au fost, cu siguranță, cele două Războaie Mondiale. Nemții au avut 3 depozite de armament în zonă. Aceștia au ocupat localitatea. Cartierul general a fost instalat aici, în Căminul Cultural Albeștii de Argeș care a purtat numele marelui istoric român, Nicolae Iorga. Tot aici a funcționat și o școală, dar și o cantină socială unde copiii din timpul celui De-al Doilea Război Mondial mâncau o masă caldă.
Primul Război Mondial a ucis 112 fii ai satului. În memoria lor a fost ridicat monumentul amplasat în Albeștii Pământeni. Tot în memoria eroilor care și-au pierdut viața în timpul celor două războaie a fost ridicat, în anul 2017, încă un monument, de data aceasta la Brătești. Acolo sunt înscrise și numele martirilor anticomuniști pentru că un capitol important al istoriei locale o reprezintă și rezistența anticomunistă a unor localnici fruntași ai statului, care au sprijinit grupul Dumitru Apostol și care au suferit ororile comunismului. Vreau să menționez și rezistența preoților apărători ai ortodoxiei române, în special pe Ioan Fețeanu, Mihai Dumitru și Nicolae Chiriac”, a povestit, plină de emoție, Mariana Turian.
Despre artă și costumul popular de la Albeștii de Argeș
Pictorul Cornel Cîrstea, coordonatorul expoziției care a înfrumusețat sala de spectacol, a spus câteva cuvinte, avându-i alături pe „truditorii”, cei care au realizat tablourile și pe „sponsorii de vise” cum i-a numit pe primarul, Gabriel Popa, preotul Alexandru State și pe toți cei care au contribuit la promovarea artei în viața tinerilor și nu numai. „Ar fi multe de spus, despre oamenii minunați care iubesc arta, despre copii, despre profesori, dar o să aleg să-l citez pe Platon deoarece consider că aceste cuvinte se potrivesc și au o însemnătate deosebită. <<Omenirea nu va scăpa de probleme decât atunci când la cârma statelor vor fi iubitorii de înțelepciune sau când ei, cârmuitorii, vor deveni iubitori de înțelepciune>>”, a spus pictorul.
În continuare, Marilena Rădulescu a vorbit despre dansul popular românesc care a intrat în scenă, la Albeștii de Argeș, încă din anul 1968. În 1978, regretatul Ilie Stelian a pus bazele ansamblului „Hora” care, de-a lungul anilor, a avut numeroși membrii, dansatori, soliști vocali și instrumentiști, toți copii ai comunei.
Albeștenii au transmis dansul popular din generație în generație, iar membrii actuali sunt nepoții sau copiii foștilor artiști. Comuna contribuie la conservarea elementelor definitorii pentru identitatea neamului românesc. Ansamblul „Hora” a întreținut atmosfera cu dansuri din toate zonele județului Argeș precum și dansuri din zona Olteniei, Oaș și Banat. Pe scenă au urcat și soliști vocali, dar și instrumentiști cum ar fi Georgiana Gavrilă, David Cârstoveanu, Flavius Ilie, Mihai Bușilă, Andreea Georgescu, trupa Apolo Band și Ansamblul „Floare de Colț” din Corbeni, compus din grup fluieraș și grup saxofon, condus de Vasile Grecu.
Dar pe lângă dansurile populare atât de vesele cu care românii de pretutindeni se mândresc, un rol important în cultura noastră îl joacă și costumul tradițional. Portul popular specific comunei Albeștii de Argeș a fost prezentat spectatorilor, iar tinerii care l-au purtat i-au făcut și o scurtă descriere, enumerând din ce este alcătuit, dar și codul culorilor.
Portul femeiesc este impărțit în 3 categorii, astfel: cel de sărbătoare, viu colorat și cu ornamente florale stilizate sau geometrice, alcătuit din fotă, ie, poalele iei, bete, vestă neagră cu mărgele, opinci sau pantofi negri, ciorapi de lână, maramă din borangic lucrată acasă, legătoare de catifea cusută cu mărgele și suman. Culoarea predominantă, atât pe ie cât și pe fotă, este roșul.
Portul femeiesc de lucru este mult mai simplu și este compus din ie cusută cu râuri, motive florale, fără fluturi și mărgele, poale, ciorapi de lână, opinci, basma vara și broboadă iarna, fotă modestă, cojoc și pieptar. Culorile, mult mai închise, sobre sunt întâlnite la costumele femeilor în etate.
Mai este și portul pentru tinere, asemănător cu cel de sărbătoare, viu colorat, cusut cu fire aurii și cu mărgele. Costumele au putut fi admirate la joc, membrii ansamblului „Hora” purtându-le cu mândrie.
Cat despre portul tradițional bărbătesc, acesta se împarte în două categorii: de sărbătoare și de lucru. Cel de sărbătoare este compus din cămașă cu poale, cusută cu motive florale pe piept, mâneci și la guler, bete țesute, vestă neagră simplă, cioareci strânși pe picior, opinci, bocanci sau cizme, ciorapi de lână, suman cu pălărie vara sau căciulă din lână de oaie, iarna.
Cel de lucru are piese mai puțin ornamentate și cuprinde cămașa cu poale, cioareci, ciorapi, opinci, bete și brâu, pălărie sau căciulă. Băieții ansamblului „Hora” au purtat o varietate a costumelor populare tradiționale albeștene, de ginere, de sărbătoare, dar și de lucru, culese de la bătrânii comunei.
În încheiere, Grupul de Chitară Corbeni, alături de profesorul Cristi Matei, a oferit un număr emoționant de muzică folk. Melodii precum „Nebun de alb” și „Punctul pe I” au curs lin și au readus la viață amintiri. „Piesele, deși nostalgice, au fost alese pentru că reprezintă mai multe generații. După ce am văzut astăzi, sunt încântat să spun că viitorul arată bine. Tinerii aceștia sunt speranța pentru zilele ce vor urma”, a spus Cristi Matei.
Promisiuni pentru aniversarea de 500 de ani
Doritorii s-au putut delecta cu cafele calde oferite de un producător local, iar afară au fost amplasate standuri cu preparate tradiționale românești, dulciuri, sirop sau dulcețuri, dar și produse lucrate manual, cum ar fi căciuli, eșarfe, jucării și pulovere călduroase.
Printre invitați s-au numărat primarul comunei Valea Danului, Vasile Preda, primarul de la Corbeni, Nicolae Dinică, părintele Alexandru State, dar și prefectul județului Argeș, Radu Perianu. „Vreau să-i felicit pe toți cei care au contribuit la realizarea acestui eveniment distractiv. Viitorul arată și sună excelent datorită acestor tineri. Vă doresc multă sănătate, noroc și să auzim de bine. La mulți ani, Albeștii de Argeș! La mulți ani și vouă, albeșteni!”, a declarat Radu Perianu.
De asemenea, edilul șef Gabriel Popa, dar și viceprimarul Nicolae Oae, au promis că la aniversarea de 500 de ani, evenimentul va avea loc în aer liber. „Pentru că în 2023 comuna noastră va marca o asemenea vârstă, ne dorim să organizăm o serbare specială. O jumătate de mileniu, 500 de ani de istorie. Este un prag important pentru noi toți. Cât despre cea de-a 499-a aniverare, mă bucur nespus că totul a decurs așa cum ne-am așteptat. Artiștii au oferit momente extraordinare, iar oamenii au gustat fiecare clipă. A fost o reală surpriză să văd atâtea persoane venind. Le mulțumesc tuturor pentru munca depusă, artiștilor, profesorilor, colegilor mei și nu numai. Le doresc tuturor multă sănătate, reușite în tot ce își propun și pace pentru că avem nevoie de ea în aceste vremuri. Suntem mândri de comuna noastră, de oameni și de trecutul care ne reprezintă”, a conchis șeful administrației publice locale.
