Long-Covid - Peste 10 ani vom vorbi despre pacienți care au avut boala și au suferit tot felul de modificări
Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național „Matei Balș” din București, a făcut o analiză a pandemiei de până acum în România și a explicat la ce ne putem aștepta din toamnă. Doctorul a vorbit și despre efectele pe termen lung ale bolii, pe lângă problemele pulmonare: pierderi de memorie, probleme dermatologice sau endocrine. „70 – 80% din populație a trecut prin boală”, a estimat infecționistul, care se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri Covid-19 din toamnă, dar nu cât să copleșească sistemul medical. Nu vor mai fi închise spitalele, pacienții vor fi izolați pe saloane și cel mai probabil va exista un vaccin adaptat tulpinii Omicron. Acesta a declarat că în momentul de față problema în sine nu mai este cea a infectărilor, ci a persoanelor care suferă de simptome „long Covid” și a celor care au rămas cu sechele permanente. La cei care au făcut o formă moderată sau ușoară apar: oboseala îndelungată, pentru mai bine de șase luni, tuse care nu cedează nici după trei luni, gustul și mirosul alterate, care nu își mai revin niciodată la cum au fost inițial.
Oamenii care au supraviețuit Terapiei Intensive se confruntă cu afectări puternice și multiple de organe, în multe cazuri aceștia având prognostic rezervat de supraviețuire chiar și după externarea de la ATI. „Sunt cei care au trecut cu bine de Terapie Intensivă, teoretic au trecut de faza acută, dar au avut speranță foarte mică de viață. Au decedat în următoarele două-trei luni și am tot avut astfel de cazuri. Iar în momentul în care au trecut printr-o formă severă a bolii, sechelele care au apărut și au rămas au mers și către decese”, a explicat medicul.
Acum virusul a migrat înspre varianta Omicron, mult mai transmisibilă, dar care dă forme mai ușoare. Spre deosebire de Delta, Omicron afectează tractul respirator superior și coboară rar la nivelul plămânilor. Doar în cazul celor care au probleme cu sistemul imunitar. „Delta întâi mergea în plămâni, omul ajungea cu insuficiență respiratorie și lucrurile erau complicate. Acum, dacă vă uitați la camerele de gardă, diferența e clară: foarte puțini dintre cei care au Omicron au nevoie de oxigen în momentul inițial. Eventual mai târziu, în Terapie Intensivă, și într-un număr foarte mic”, a mai spun Marinescu.
La „Matei Balș”, 5 pacienți din 100 au avut o formă critică. Aceștia care au fost intubați și au fost internați în Terapie Intensivă ar putea rămâne cu afecțiuni pe viață. „Peste zece ani vom vorbi despre bolnavii care au avut Covid și au suferit tot felul de modificări ale organismului, inclusiv dermatologice sau endocrine. Practic, pacientul critic putea pleca cu orice fel de modificări de la ATI. O parte dintre ei vor reuși să remedieze aceste lucruri la unele specialități medicale, dar nu de fiecare dată”, a mai spus doctorul.
El a explicat că din toamnă va fi aproape sigur o creștere a numărului de cazuri, dar dată fiind evoluția virusului, este posibil ca aceasta să se remarce doar prin cazuri ușoare. Vor pune o presiune asupra spitalelor, dar care poate fi gestionată la fel ca în valul cinci: o izolare în saloane diferite a pacienților care sunt tratați în spitale de alte afecțiuni, dar au și Sars-CoV-2, fără a mai închide spitale, așa cum s-a întâmplat în valurile precedente.
Călcâiul lui Ahile pentru cazurile severe – obezitatea
Deși studiile realizate la nivel european sau mondial vorbesc despre multiple comorbidități care au dus la complicarea stării de sănătate a pacienților, directorul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” a declarat că, din experiența sa, o afecțiune le depășește fundamental pe toate celelalte: obezitatea. O persoană supraponderală a avut aproape de fiecare dată alte boli cronice și o rezervă pulmonară mult mai redusă. „Riscul real este la cei care au peste 150 de kilograme. Am să rămân mereu marcat de imaginea pacientului Covid care venea la camera de gardă cu mașina personală, aparent într-o stare bună, și când te uitai la parametri te întrebai <<Wow, omul ăsta chiar trăiește?>>”, a spus specialistul.
Faptul că starea pacienților se deteriora atât de repede a alimentat alte teorii ale conspirațiilor. Multe familii sunau la spital și acuzau medicii că „l-am adus pe picioare și l-ați pus direct în Terapie Intensivă și cine știe ce i-ați mai făcut”. Relația cu aparținătorii a fost de multe ori una tensionată din cauza acestor probleme.
70 – 80% dintre români au trecut și prin boală
„În medicină nimic nu e 100% sigur, dar să te gândești că în toamnă va fi un val mai rău decât Omicron nu cred că este posibil. Virusul suferă mutații în orice moment, eficiența vaccinului va fi mai scăzută, dar va exista o protecție a populației”, a specificat directorul medical.
Întrebat de ce ar recomanda cuiva să se vaccineze acum, când din toamnă Pfizer și Moderna vor finaliza studiile și vor lansa, cel mai probabil, serurile adaptate tulpinii Omicron, Marinescu a spus că sunt oameni fragili care au nevoie de protecție și până atunci. „Mă vaccinez cu doza 4 pentru că știu că trebuie să mă protejez acum. Dacă îl ai pe bunicul tău și vrei să-l protejezi și ar face infecția în vară, te-ar ajuta cu ceva să știi că o să vină un ser nou din toamnă când ai fi putut să îi crești protecția acum?”, a întrebat acesta.
Când a început de fapt pandemia
Adrian Marinescu a explicat că pandemia a fost construită pe multe mituri care au acaparat agenda publică, iar ulterior, atunci când acestea au fost clarificate, nu a mai existat la fel de mult interes pentru aflarea adevărului. Nu există niciun indiciu că pandemia s-ar răspândi alimentată de o tulpină nouă. „Nimeni, în momentul de față, nu poate demonstra lumii că există în circulație o variantă mult diferită de Omicronul de bază și că ar fi ceva mai agresiv. Să știți că acum, în Shanghai, nu sunt multe specializări și multe decese, este o chestie mai degrabă politică și o abordare incorectă. Putem să o spunem: o abordare care nu există în Europa, cu acei oameni care sunt ținuți într-un lockdown tip închisoare”, a declarat Adrian Marinescu.
Mai mult, doctorul infecționist a spus că dovezile ulterioare au arătat că noul coronavirus nu a apărut la finalul lui 2019, așa cum a susținut Republica Chineză. „Este clar pentru toată lumea că pandemia nu a început în 2019, la sfârșit. Cât de devreme a început? E greu de spus, probabil undeva în decursul anului 2019 au avut diverse cazuri pe care nu le-au recunoscut, ca să nu intrăm în alte teorii. Cred că la un moment dat le-au și ascuns, fără să se gândească că ar putea să fie o pandemie. Dar este clar că au ascuns o problemă de sănătate publică în stilul caracteristic”, a conchis medicul.
