Nu ați avut COVID încă? Ar putea fi mai mult decât noroc
Cunoaștem cu toții câțiva dintre acei oameni care, cumva, au reușit să evite să se îmbolnăvească de Sars-CoV-2. Există vreun motiv științific pentru care o persoană ar putea fi rezistentă la infectare, în condițiile în care virusul pare să fie peste tot? Un articol din „The Conversation”, scris de o cercetătoare în științe biomedicale, a încercat să răspundă la întrebare. Lindsay Broadbent, care studiază ea însăși infectarea cu Covid-19, a spus că la baza imunității anumitor persoane în fața virusului se află inclusiv trăsăturile genetice.
Mai mult de 60% dintre persoanele din Marea Britanie au fost depistate pozitiv cel puțin o dată. Cu toate acestea, se crede că numărul de oameni care au fost infectați este mai mare. Rata calculată a infecțiilor asimptomatice variază în funcție de studiu, deși majoritatea sunt de acord că este destul de frecventă.
Explicația la îndemână
Cea mai simplă explicație este că unii oameni nu au intrat niciodată în contact cu virusul. Acesta ar putea fi cu siguranță cazul persoanelor care s-au protejat în timpul pandemiei. Oamenii cu un risc semnificativ mai mare de îmbolnăvire severă, cum ar fi cei cu afecțiuni cardiace sau pulmonare cronice, au avut parte de câțiva ani dificili. Mulți dintre ei continuă să-și ia măsuri de precauție pentru a evita expunerea potențială la virus. Chiar și cu măsuri de siguranță suplimentare, multe dintre aceste persoane au ajuns să aibă infecția.
Din cauza nivelului ridicat de transmitere comunitară, în special în cazul variantei Omicron extrem de transmisibilă, este foarte puțin probabil ca cineva care merge la serviciu sau la școală, care socializează și face cumpărături să nu fi fost în apropierea unei persoane infectate cu virusul, crede Lindsay Broadbent. Cu toate acestea, există persoane care au cunoscut niveluri ridicate de expunere, cum ar fi lucrătorii din spitale sau membrii de familie ai persoanelor care au avut Covid, care au reușit cumva să evite să fie depistate pozitiv. Știm, din mai multe studii, că vaccinurile nu numai că reduc riscul de boală severă, dar pot, de asemenea, să reducă la aproximativ jumătate riscurile de transmitere a Sars-CoV-2 în gospodărie.
„Cu siguranță, imunizarea ar fi putut ajuta unele contacte apropiate să evite infectarea. Cu toate acestea, este important de reținut că studiile au fost efectuate înainte de apariția virusului. Datele pe care le avem cu privire la efectul vaccinării asupra transmiterii Omicron sunt încă limitate”, a explicat ea.
Câteva teorii
O teorie legată de motivul pentru care anumite persoane au evitat infecția este că, deși sunt expuse la virus, el nu reușește să stabilească o infecție chiar și după ce a reușit să pătrundă în căile respiratorii. Acest lucru s-ar putea datora lipsei receptorilor necesari pentru ca Sars-CoV-2 să aibă acces la celule.
Odată ce o persoană a fost infectată, cercetătorii au identificat că diferențele în răspunsul imunitar la Covid-19 joacă un rol în determinarea severității simptomelor. Este posibil ca un răspuns imunitar rapid și robust să împiedice, în primă instanță, replicarea virusului într-o măsură ridicată. Eficacitatea răspunsului nostru imunitar la boală este definită în mare măsură de vârsta și de genetica noastră. Acestea fiind spuse, un stil de viață sănătos ajută cu siguranță. De exemplu, știm că deficitul de vitamina D poate crește riscul anumitor infecții. Faptul că nu dormim suficient poate avea un efect negativ asupra capacității organismului nostru de a lupta împotriva agenților patogeni invadatori.
Genetica joacă un rol important
Oamenii de știință care studiază bazele Covidului sever au identificat o cauză genetică în aproape 20% din cazurile critice. La fel cum genetica ar putea fi un factor determinant al gravității bolii, constituția noastră genetică ar putea deține cheia rezistenței la infecție. Autoarea a mai scris că cercetează personal boala Sars-CoV-2 pe celule nazale de la donatori umani. Celulele sunt cultivate pe plăci de plastic pe care se adaugă virusul, iar apoi se investighează modul în care răspund.
„În timpul cercetărilor noastre am găsit un donator ale cărui celule nu au putut fi infectate. Am descoperit câteva mutații genetice foarte interesante, inclusiv câteva implicate în răspunsul imunitar al organismului la infecție, care ar putea explica acest lucru. O mutație pe care am identificat-o într-o genă implicată în detectarea prezenței unui virus s-a dovedit anterior a conferi rezistență la infecția cu HIV. Cercetările noastre au fost efectuate pe un număr mic de donatori și subliniază faptul că încă nu am făcut decât să zgâriem suprafața cercetărilor privind susceptibilitatea sau rezistența genetică la infecții”, a explicat Lindsay Broadbent.
Există, de asemenea, posibilitatea ca o infecție anterioară cu alte tipuri de coronavirusuri să determine o imunitate cu reacții încrucișate. În acest caz, sistemul nostru imunitar poate recunoaște boala ca fiind similar cu un virus invadator recent și poate declanșa un răspuns imunitar. Există șapte coronavirusuri care infectează oamenii: patru care provoacă răceala comună și câte unul care provoacă SARS (sindromul respirator acut sever – n.a.), MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu – n.a.) și COVID. „Dacă ați reușit să-l evitați până în prezent, poate că aveți o imunitate naturală la infecția cu Sars-CoV-2 sau poate că ați fost doar norocoși. Oricum ar fi, este rezonabil să continuați să vă luați măsuri de precauție împotriva acestui virus despre care știm încă atât de puține lucruri”, a conchis Broadbent.
