Destinul unui fost primar al Curții de Argeș
Strada de la limita cu B-dul Jupâneasa Bolosina (ulița Ciolceștilor) - din satul Vâlsănești, comuna Mușătești - până la pădure, se va numi str. Avocat Alexandru Retevoescu.
Alexandru Retevoescu (1907-1998) - avocat, politician, primar al orașului Curtea de Argeș, victimă a regimului comunist
Acesta s-a născut la Vâlsănești, la data de 22 mai 1907. A urmat acolo cursurile primare, apoi pe cele gimnaziale și medii la Liceul „Ion C. Brătianu” din Pitești.
Și-a continuat studiile la București, urmând în paralel Facultatea de Drept și Facultatea de Istorie; este licențiat în drept (1932) și istorie (1934). Atras de politică, la 17 ani s-a înscris în Partidul Țărănesc condus de Ion Mihalache, ajungând în scurt timp lider al tineretului țărănist din județul Argeș.
În anul 1930, pe când era încă student la Drept, a fost numit de către Armand Călinescu, argeșean la origine, șeful său de cabinet, în perioada în care acesta a îndeplinit, pe rând, funcțiile de subsecretar și, apoi, secretar de stat la Interne, în guvernele conduse de Iuliu Maniu și G.G. Mironescu.
După absolvirea Facultății de Drept, în noiembrie 1932, a fost numit notar al orașului Curtea de Argeș. În 1933, odată cu ieșirea PNȚ de la guvernare, s-a înscris în barou. Alexandru Retevoescu a devenit un renumit și apreciat avocat grație erudiției și pregătirii sale juridice .
A rămas un colaborator apropiat al lui Armand Călinescu, care avea să preia, în decembrie 1937, mandatul de ministru de Interne în guvernul lui Octavian Goga și, apoi, în cel condus de patriarhul Miron Cristea; în data de 7 martie 1939 Armand Călinescu a fost numit președinte al Consiliului de Miniștri.
În perioada 1938-1940, Alexandru Retevoescu a ocupat funcția de primar al Curții de Argeș, având, cu sprijinul lui Armand Călinescu, o serie de realizări notabile ce au contribuit la modernizarea orașului: construirea uzinei și rețelei electrice, realizarea aducțiunii de apă de la Albești și a castelului de apă de la cimitir, înființarea centralei telefonice, amenajarea trotuarelor de la Mănăstire până la Valea Târgului.
În calitate de primar, a pregătit numeroase vizite ale regelui Carol al II-lea la Curtea de Argeș și a organizat funeraliile naționale ale mentorului său, Armand Călinescu, Primul Ministru în exercițiu, asasinat de legionari în data de 21 septembrie 1939; acesta a fost înmormântat la Curtea de Argeș, în cavoul familiei.
După război, a fost ales vicepreședinte al Organizației Județene a PNȚ și a scăpat cu greu din atentatul bandelor de comuniști, produs la Pitești, în fatidica zi de 9 august 1946; vărul său, avocatul Gheorghe Mihai, a fost ucis, iar președintele Organizației Județene, avocatul Nicolae Penescu a fost grav rănit.
A fost persecutat de noul regim instaurat după martie 1945. I s-au făcut percheziții, casa din Curtea de Argeș i-a fost rechiziționată în 1950, fiind nevoit să se mute cu familia în chirie.
În 1952 a fost arestat pentru motive politice, încarcerat la Penitenciarul Pitești, ulterior fiind dus la Canal, la Poarta Alba, și, apoi, în Bărăgan. A fost eliberat în 1954. I s-a fixat fixează domiciliul obligatoriu la Drăgășani (1954-1959).
Nu a putut practica avocatura și a fost nevoit să-și câștige existența ca simplu muncitor la fabrica de cărămidă. Mult mai târziu, în anii 60, i-a fost recunoscut dreptul de a profesa avocatura, pe care a practicat-o până la pensionarea sa. După Revoluție, în anul 1990, a primit titlul de „Cetățean de Onoare” al municipiului Curtea de Argeș. Alexandru Retevoescu s-a stins din viață la data de 20 iulie 1998, în locuința sa de la Vâlsănești, Mușătești...
