Încep lucrările de conservare și reabilitare la Cetatea Poenari!
Joi, 14 iulie, amplasamentul a fost predat oficial constructorului. Amintim că în luna iulie a anului trecut a fost semnat contractul de proiectare și execuție cu asocierea câștigătoare a licitației - S.C. EURAS SRL. - S.C. ARHING SRL..
Valoarea totală a contractului de proiectare și execuție lucrări este de 20.133.693,14 lei cu TVA, dintre care pentru proiectare 1.222.985,25 lei, pentru asistență tehnică din partea proiectantului 190.400,00 lei, iar pentru execuția lucrărilor 18.720.307,89 lei. Termenul de execuție este de 16 luni.
„În sfârșit, ne apucăm de lucru! Începerea lucrărilor a fost întârziată cu aproximativ patru luni, după ce a fost nevoie de un nou aviz pozitiv din partea Ministerului Culturii, timp în care procedurile au fost stopate. Între timp, Primăria din Arefu a eliberat autorizația de construire, astfel încât nu putem decât să ne menținem optimismul că vom finaliza la timp și acest proiect major pe fonduri europene.
Avem încredere în constructor; este unul cu expertiză în domeniu. Pe de altă parte, dăm asigurări tuturor că, pe toată durata derulării proiectului, Consiliul Județean va continua să facă toate eforturile necesare, la fel ca în cazul tuturor investițiilor, pentru a asigura partea sa de cofinanțare. Ne dorim foarte mult ca proiectul Cetății de la Poenari să fie finalizat cu succes, pentru că este un punct forte al eforturilor de dezvoltare a activității turistice din Argeș”, a transmis Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș.
Lucrările propuse vizează 1.897 mp, cuprinzând suprafața construită a cetății şi calea de acces pietonală (scări) existentă.
Principalele categorii de lucrări ar fi: reabilitarea paramentelor aparente degradate prin îndepărtarea mortarelor necorespunzătoare preparate cu ciment; plombări și rostuiri executate cu mortare de var; înlocuirea cărămizilor degradate; refacerea protecției părții superioare a zidurilor; restaurarea pavimentelor și pardoselilor degradate cu materiale similare celor originale; restaurarea eventualelor componente artistice din piatră - ancadrament Turn 5 (Donjon); marcarea tuturor golurilor certe de uși și ferestre și/sau reîntregirea acestora după caz; marcarea caturilor acolo unde există urme certe; restaurarea cisternei; reîntregiri parțiale pe verticală și orizontală a unor ziduri, pe baza rezultatelor studiilor arheologice si istorico - arhitecturale, cu marcarea intervențiilor, pentru protecția vizitatorilor (Curtina Est); lucrări de refacere a tronsoanelor avariate; lucrări de reparații locale; reparații la balustradele metalice; reabilitarea platformelor belvedere; reabilitarea porților de acces; reabilitarea podețelor din lemn.
Cetatea Poenari este ridicată în perioada de constituire a statelor feudale Țara Românească și Moldova (sec. XIII-XV) din necesitatea de a apăra independența obținută, dar și din cauza pericolului turcesc. Cunoscută şi sub numele de Cetatea lui Vlad Ţepeş sau Cetatea lui Negru Vodă, este o încântătoare fortăreaţă medievală, aflată în vârf de munte, la 25 de kilometri de Curtea de Argeş. Cetatea Poenari a fost pentru prima dată menţionată documentar în anul 1453. Iniţial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn. Ulterior, construcţia a fost dezvoltată în scop de refugiu de către Vlad Ţepeş, adăugându-i-se turnuri, ziduri şi dependinţe. A fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Cetatea are o formă alungită, ziduri puternice (cu o grosime de 2-3 metri) şi posedă 5 turnuri, 4 rotunde şi unul prismatic. De-a lungul timpului, a avut o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de "hiclenie". Legenda spune că, Vlad Ţepeş, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutându-şi astfel urmăritorii. Pentru construcţie, Ţepeş a folosit târgovişteni condamnaţi pentru fapte grave.
În prima etapă de construcţie, în secolul al XIV-lea, s-a realizat un turn pe plan pătrat, dependent de restul fortificaţiei. Acest turn reprezenta nucleul principal al cetăţii, fiind realizat numai din piatră şi legat cu mortar direct pe stâncă. Restul edificiului a fost realizat atât din piatră, cât şi din cărămidă. Zidurile turnului au fost consolidate cu bârne de lemn, deţinând trei niveluri de grinzi din lemn. Intrarea în turn se făcea prin al doilea nivel, întrucât primul era subteran. În N-V, lângă acest turn, se afla poarta de intrare a cetăţii, iar în S se regăseau ruinele unui avanpost al turnului. În a doua etapă de construcţie, la mijlocul secolului al XV-lea, s-a creat o fortificaţie cu patru turnuri semicirculare, de-a lungul crestei, care încadra turnul în plan pătrat. Din păcate, în urma cutremurului din 1915, partea de nord a cetăţii s-a prăbuşit. Tot în a doua etapă de construcţie, s-a mai ridicat şi o cisternă pentru apă, fiind o încăpere foarte importantă pentru orice cetate. În tencuirea pereţilor s-a utilizat mortar roşu, fiind o tehnică de tradiţie bizantină, care asigura impermeabilitate. Materialele folosite la ridicarea zidurilor au fost: piatră, mortar, bârne de lemn şi cărămidă. Tehnica de ridicare a zidurilor a fost, de asemenea, de tradiţie bizantină. Materialele descoperite în cetate, care au contribuit la datarea celor două etape, au fost: ghiulele din piatră, un vârf de săgeată în formă de frunză, vase, oale cu toartă, ceramică, discuri ornamentale, cahle pentru sobă şi cărămizi.
Proprietate a Judeţului Argeş, aflată în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, Cetatea Poenari este încadrată ca Monument istoric de categoria A (de importanță naţională și internaţională) - cod LMI AG-II-a-A-13507.
