Deputatul Chelaru Mircia: "Jandarmeria a făcut parte consistentă în definirea profilului istoric al românilor!"
Ziua Jandarmeriei Române este serbată în data de 3 aprilie, marcând astfel evenimentul din anul 1850 când Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei (1849-1853), a aprobat hotărârea Divanului Obştesc, semnând actul de înfiinţare a Jandarmeriei - "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi". Potrivit acestui document,
Regimentul de jandarmi din Moldova se împărţea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte şase ţinuturi (judeţe). Fiecărui ţinut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). Rezulta, astfel, un total de 14 companii, cu un efectiv total de 1.433 jandarmi călări şi pedeştri.
Domnul Moldovei deschidea, la 17 februarie 1850, prima adunare a Divanului Obştesc, iar la 25 februarie 1850 solicita acestuia să ia în discuţie proiectul pentru reformarea
Corpului slujitorilor în jandarmi. Divanul Obştesc a votat această legiuire la 12 martie 1850, iar la 22 martie, în acelaşi an, l-a înştiinţat pe domnul Moldovei că a încheiat lucrările pentru reformarea Corpului slujitorilor, în cel de jandarmi. Legiuirea promulgată de Grigore Alexandru Ghica la 3 aprilie 1850 a constituit actul de naştere al acestei arme şi a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga ţară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.
Jandarmeria Română a participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independenţă), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) şi la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei rurale şi, în acelaşi an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat
Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de căsătorie.
În prezent, activitatea Jandarmeriei Române este reglementată de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, care stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei. Potrivit legii, ''Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism''.
Cu acest prilej, deputatul Mircia Chelaru a transmis următorul mesaj de felicitare pentru instituția mai sus amintită:
"La mulți ani, Jandarmeria Română!
Istoria Jandarmeriei Române, ca și cea a Armatei Române, amândouă îngemănate de Sfânta Biserică, este însăși istoria modernă a neamului românilor. Jandarmeria a făcut parte consistentă în definirea profilului istoric al românilor. Pentru toți cei care slujiți în uniformă albastră, având pe umeri povara datoriei, dar în același timp afișarea mândriei că slujiți o instituție care este coloană vertebrală identitară, de ziua voastră primiți lauda noastră, primiți urarea de viață lungă personală, primiți urări de sănătate!"
