Românii, codași la studii superioare, dar fruntași la educația profesională
Zilele trecute s-a sărbătorit Ziua Mondială a Educației. Cum se obișnuiește, elevii și cadrele didactice au fost liberi sau au organizat activități. Tot a fost bine și frumos, dar, dacă ne gândim la educație, în prezent, doar 16% din populația țării a absolvit o facultate, în timp ce țările nordice depășesc 50%, iar media europeană este de 35%. Mai exact, 44% dintre români au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16% au nivel superior, conform Institutului Național de Statistică.
Rămânem primii de la coada Europei, deși nu avem niciun argument în legătură cu această „strategie” dăunătoare stării de bine a individului și a nației, situației economice și percepției României în lume. Potrivit BookLand România, „<<vina>> e dată pe faptul că mai mult de jumătate din populația țării trăiește în mediul rural, că nu avem infrastructură modernă, că multe meserii necalificate sunt mai bine plătite, că economia nu e suficient dezvoltată și că nu prea avem noi, ca nație, apetență pentru învățat.”
La ora actuală, numai 26% dintre tinerii de 24-35 ani urmează o formă de învățământ terțiar după finalizarea liceului (facultate sau școală profesională superioară). Cu 74% neinteresați de dezvoltarea personală prin educație, nu ne rămâne decât să stagnăm sau chiar să involuăm, îngroșând rândurile celor care se pregătesc de exod și speră, total neinformați, la o viață mai bună în afara țării, prestând munca de jos.
PIB de 5 ori mai mic pentru educație decât în timpul regimului comunist
BookLand România atrage atenția că puțin peste 2% din PIB s-a alocat Educației și anul acesta (față de media Europei de 5%). Înainte de Revoluție, media anilor „ceaușiști” era de 10%. „Dacă unii dintre noi suntem nostalgici în mod nefondat după acei ani, iată, totuși un motiv real să privim cu respect strategia de țară din acele vremuri. Mai mult, conform unui studiu realizat recent de IRES, 86% dintre români consideră că actualii elevi sunt mai slab pregătiți decât cei de dinainte de 1989. Iar studiile recente confirmă aceasta percepție. Azi, gradul de alfabetizare pentru elevii români cu vârsta între 6 și 14 ani este scăzut: 42% se plasează în zona <<nefuncțional>>, 47% în zona <<minim funcțional>> și doar 11% în zona <<funcțional>>.
Însă trebuie să înțelegem că nu putem avea o educație echitabilă fără profesori bine plătiți, iar 92% dintre cadrele didactice asta consideră. Dacă în Norvegia – la ora actuală cel mai bine cotată țară europeană la capitolul Educație – salariul mediu al unui dascăl e de 3.300 euro, în România media este de 3 ori mai mică. Avem aproape 200.000 de cadre didactice care predau celor 3,4 milioane de elevi și studenți. Ca urmare a grevei din mai 2023, în urma căreia li s-au majorat cu 25% salariile, doar 55% dintre profesori câștigă peste 1.200 euro lunar. Debutanții primesc ușor peste 600 euro”, transmite organizația amintită.
Ce impact ar putea avea o educație solidă în țara noastră?
Germania nu este întâmplător numită „motorul” Europei, pentru că, în această țară, 50% dintre adulții activi profesional astăzi au urmat o formă de învățământ profesional și tehnic (Vocational Education & Training). Practic, unul din doi germani are o specializare tehnică.
„Este evident că există o corelație pozitivă între calitatea sistemelor educaționale și nivelul dezvoltării economice al unei țări. În consecință, o țară slab dezvoltată are, în mod automat, o populație needucată. Țările dezvoltate au sisteme educaționale mai performante și, automat, o economie stabilă. Cu cât sistemul de educație este mai avansat, economia se dezvoltă mai bine, scade șomajul și crește calitatea vieții. Nu mai spunem că o educație bună influențează pozitiv calitatea guvernării și sfera socială”, este de părere BookLand.
De ce educația românească este pe ultimul loc în Europa?
„O spun mulți angajatori: absolvenții ultimilor ani sunt posesori de diplome, nu de competențe reale. Rezultatele dezastruoase la testele PISA pe care le primesc elevii români an de an ne arată că sistemul educațional românesc este departe de a crea profesioniști care să aibă performanță economică pe termen lung”, mai transmite entitatea amintită.
Concret, rata tinerilor de 15-24 ani fără loc de munca și care nici nu urmează vreo forma de educație / instruire (rata NEET) continuă să fie ridicată, România poziționându-se la loc „fruntaș” cu valoarea de 17,5% în 2022 (comparativ cu media UE de 11% și cu ținta de 9% în 2030).
„Ca să ne dăm seama de ce nu ne place la școală, ar trebui să aflăm motivele chiar de la elevi. Un sondaj realizat vara aceasta de Școala9 în rândul adolescenților arată că aceștia își doresc, în primul rând, școli renovate și echipate corespunzător, precum și cadre didactice mai implicate, care să folosească metode de predare noi și interactive, cu mai mult accent pe partea practică, nu doar teoretică. În plus, și-ar dori să-și aleagă ei materiile și să aibă mai multe opțiuni extracurriculare ancorate la nevoile prezentului. Evident, școli fără bullying, fără presiune pe note și cu mai mult respect reciproc”, spun cei de la BookLand.
În 2023, România are cei mai mulți tineri de 18-24 de ani din UE care renunță la educație, cu o rată de peste 15% comparativ cu media europeană de 10%. Adică ne apropiem vertiginos de momentul în care doar 2 din 10 tineri români vor mai fi studenți (față de 4 din 10 europeni). În ultimul deceniu numărul de studenți s-a înjumătățit. Practic, acum avem 450.000 de studenți, cei mai mulți urmând Afaceri, Administrație, Drept, Inginerie, Industrie Prelucrătoare și Construcții. Paradoxal, crește constant ponderea celor care pleacă la studii în afara țării (acum, 5% dintre studenții români). Dar întrebarea se pune: De fapt, câți își doresc diploma și câți competența?...
„Marea problemă este că aproape 4 din 10 studenți consideră că studiile superioare nu-i pregătesc pentru a avea succes la locul de muncă. Aceștia sunt cei care aleg să părăsească țara și, din păcate, cei care o fac sunt și cei mai bine pregătiți absolvenți. Iar realitatea este că exportăm tineri educați și importăm forță de muncă necalificată”, susține organizația.
(Va urma)
