Constantin Brâncuși, cinstit în Parlamentul României de către deputatul Chelaru Mircia!
Ziua Națională Constantin Brâncuși este serbată anual în data de 19 februarie, ziua de naștere a marelui sculptor român. Anul acesta s-au împlinit 148 de ani de la nașterea sa.
Iniţiativa instituirii unei zile pentru marele artist i-a aparținut scriitorului Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană. Inițiatorul a solicitat printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, în februarie 2015, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi în data de 19 februarie.
Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876 în localitatea Hobița din județul Gorj. Tânărul cu aspirații artistice a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902, apoi a plecat la Paris, unde a fost admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié.
Anul 1906 reprezintă debutul lui Constantin Brâncuși, își expune lucrările la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon dʼAutomne, Paris. Opt ani mai târziu deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, la Photo Secession Gallery din New York.
În 1937 primește comanda pentru Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, conceput ca un monument comemorativ închinat soldaților căzuți în Primul Război Mondial, care avea trei părți: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit. Ultima expoziție semnificativă a lui Brâncuși a fost prezentată în anul 1955 la Guggenheim Museum din New York, organizată de J.J. Sweney, cu 59 sculpturi, 10 guașe și desene.
În data de 16 martie 1957, Constantin Brâncuși a trecut la cele veșnice. Pe 19 martie a fost înmormântat în cimitirul parizian Montparnasse.
În ședința de plen a Camerei Deputaților de luni, 19 februarie 2024, deputatul din partea AUR, Mircia Chelaru a susținut un discurs emoționant despre acest simbol al creativităţii artistice româneşti: Constantin Brâncuși!
"Este foarte greu să ridic o problemă atât de nobilă și sensibilă cum este cea definită ziua de astăzi. Fac un efort destul de mare să-mi limpezesc mintea și să-mi golesc sufletul de atâta urâțenie.
Nu știu, poate vom găsi o soluție, domnule președinte, ca, atunci când celebrăm o zi națională ca cea de astăzi, poate o punem ca prim punct pentru a o omagia. O Zi Națională a lui Brâncuși, Constantin Brâncuși!
Multora, numele li se parte cunoscut, altora chiar adevărat. Iau cuvântul din perspectiva eforturilor mele, de peste 30 de ani, de a identifica această uriașă personalitate de profil identitar al românilor.
Îmi asum acest lucru din perspectiva valorii sale uriașe, ca mare schimbător de paradigmă al culturii și civilizației sculpturii universale.
De ce spun toate acestea? Pentru că, acest om a produs o nouă filozofie atât în sculptură, cât și în interpretarea ei. Avea, la un moment dat, să fie întrebat: <<Domnule Brâncuși, dumneata de ce sculptezi atât de multe Paseri?>>. Era după 1910, după prima sculptură a <<Paserii>>, de la New York.
Și avea să spună: <<Distinsă doamnă, eu nu sunt decât de foarte multă vreme în lumea esențelor. Eu nu sculptez Paseri, eu sculptez Zborul!>>.
Ideea lui de a îngemăna existența în propria artă s-a finalizat cu sublimul de Târgu Jiu, din locul care, astăzi, încă se numește Hobița.
Acest Hobbit al nostru și-a împlinit acel hobby extraordinar de a asculta Timpul și a reușit să dea neamului românesc <<Columna nesfârșirii>>. O asemenea zi, prin lege votată ca fiind Națională, cred că merită să își aibă dreptul de recunoaștere națională, ci nu doar spre laudă, ci și spre frumoasă cinstire.
Știu că timpul este limitat pentru așa ceva. Probabil că vom găsi mai mult timp prin noi înșine să facem reflecții la tot ce se întâmplă în jurul nostru. O să închei, în schimb, cu ceea ce a simțit un alt mare maestru, șlefuitor de spirit românesc, Nichita Stănescu:
<<De n-ar fi aerul, n-ar fi aripa,
De n-ar fi aripa, n-ar fi zborul,
De n-ar fi zborul, n-ar fi înălțimea,
De n-ar fi înălțimea, n-ar fi fost Măiastra,
De n-ar fi fost Măiastra, nimic n-ar fi, nici noi n-am fi a fi>>.
Așadar, vă îndemn prin cuvintele lui Brâncuși: <<Priviți sculpturile mele, până le veți vedea!>>.
Poate că și noi suntem obligați să privim sculpturile spirituale ale acestui popor până vom reuși să le vedem și să le tratăm așa cum se cuvine ca într-o zi de sărbătoare națională. Vă mulțumesc.", a declarat, în plen, gen (r) prof. dr. Mircia Chelaru, deputat din partea Alianței pentru Unirea Românilor.
