Corbeni - Festivalul Tradiţii Argeşene
Vineri după-amiază, pe un teren special amenajat de pe malul Argeşului, a debutat a cincea ediţie a acestei manifestări, care-şi propune să conserve şi să dezvolte tradiţiile şi arta populară. "De la an la an am înregistrat creşteri calitative pe toate segmentele. Noi ne-am străduit să le oferim meşterilor populari şi celorlalţi participanţi condiţii cât mai bune şi cred că am reuşit, deoarece unii au fost prezenţi la toate ediţiile. Îmbucurător este şi faptul că pe plan local avem meşteri populari şi chiar o clasă de artă populară, prin care numărul artizanilor este în permanentă creştere. Avem un adevărat tezaur folcloric la nivel naţional, care trebuie sprijinit pe plan local pentru a nu se pierde, mai ales în vremuri ca ale noastre, în care primează partea materială pentru cei tineri şi nu numai. Sperăm într-o bună participare, în ciuda faptului că timpul nu mai este chiar atât de favorabil, ca la ediţiile precedente. Avem speranţa că sâmbătă şi duminică să crească numărul vizitatorilor şi cumpărătorilor, pentru că avem un program bogat şi incitant, cu solişti şi formaţii artistice, care merită să fie văzute şi ascultate", declara înaintea deschiderii oficiale primarul Remo Mateescu.
Ofertă de nerefuzat: opinci din tablă pentru primar!
Aceasta a fost formulată pentru edilul şef de către unul dintre cei 17 meşteri populari prezenţi la deschiderea oficială a festivalului. Alexandru Ilinca (61 ani în actul de identitate, 45 - ca vârstă biologică, potrivit propriei declaraţii glumeţe), deschidea şirul acestora. Arta confecţionării opincilor a învăţat-o de mic copil şi, în timp, a ajuns un adevărat maestru în prelucrarea pieilor tăbăcite sau nu. "I-am învăţat la ASTRA şi pe vreo 17 studenţi americani cum să-şi facă opincile cu care au plecat încălţaţi peste Ocean. Erau foarte interesaţi să înveţe şi m-au bombardat cu întrebările. Normal, pentru că în America n-aveau pe cine să mai iscodească... Eu le-am zis că pot intra şi pe internet pentru a învăţa, căci am acolo o pagină, de pe care au aprofundat cunoştinţele şi alţii". Alexandru Ilinca a fost foarte simpatic şi când a vrut să-l înveţe pe Remo Mateescu să facă opinci, propunându-i o pereche confecţionată din tablă, probabil ca să-i fie mai uşor pe drumurile spinoase ale administraţiei publice locale.
Nicolae Ioana face lemnul să spună poveşti
Meşterul din Stâlpenii Argeşului este un adevărat artist prin poveştile sugerate prin operele sale. El este vestit prin motocicleta din lemn în mărime naturală pe care a creat-o, dar şi prin personajele de poveste sculptate. Harul prelucrării lemnului este moştenire din tată-n fiu. A moştenit căruţe şi trăsuri şi se pricepe de minune să facă lucruri de mirare pentru vizitatorii târgurilor, fiind unul din marii meşteri populari ai Argeşului. Ca şi vecinul de stand, Alexandru Ilinca, n-a lipsit la vreo ediţie a festivalului. Dintre toate creaţiile sale, primarul Mateescu s-a simţit atras de o puşcă de jucărie, cu care a şi pozat. "Aşa n-o să mai îndrăznească să te atace cineva, dom' primar!", i-a zis meşterul, pus pe glume.
Ceramica de Horezu
Soţii Diana şi Gabriel Popescu au adus la Corbeni vestita ceramică vâlceană. "Soţia se ocupă de acest meşteşug de vreo 15 ani. Eu sunt mai tânăr în arta aceasta străveche, pe care încă o descopăr după 4 ani de lucru efectiv", ne-a mărturisit bărbatul tânăr şi tonic prin optimismul său.
"Plai argeşean" - proiecte comunitare
Marilena Iosifaru este unul dintre vestiţii artizani textili din Corbeni. Iile şi fotele sale, ca şi celelalte elemente ale straiului popular sunt realizate cu migală şi dragoste nesfârşită. Arta meşteşugului cusutului a moştenit-o din familie şi ceea ce este demn de toată lauda, este faptul că a transmis-o fetelor sale. Minunăţiile pe care le prezintă pe la târguri sunt realizate practic de toată familia, în care fiecare este specializat în ceva, chiar şi în războiul de ţesut. Marilena Iosifaru este parte componentă a sufletului Asociaţiei "Plai argeşean", în cadrul căreia a realizat lucruri minunate alături de fiica ei, Daniela, dar şi de alţi localnici cu spirit de iniţiativă, precum Dana Mărgărita, Mirela Ţelinoiu (foto), preotul Siviu Dumitrache cu soţia - care au accesat fonduri europene pe unui proiect solid fundamentat, pentru lărgirea activităţilor care ţin de perpetuarea şi dezvoltarea meşteşugurilor populare. Banii vor fi folosiţi pentru amenajarea unui sediu absolut necesar, deoarece de 6 ani, la Corbeni funcţionează o şcoală de artă populară, cu câte 15-20 elevi, spre care sunt atraşi tot mai mulţi tineri. Dar asupra acestor aspecte vom mai reveni.
Arta dogăritului
Reprezentantul ei este vâlceanul Gheorghe Popescu, un tip de viaţă, care de vreo 40 ani continuă tradiţia familiei, învăţată de la tatăl său, care a fost preot şi preda acest meşteşug la şcoală. Dumnealui se pricepe să lucreze lemnul, făcând ploşti sculptate, butoaie, putinee, bote pentru povernele de ţuică şi alte minunăţii. Soţia, Eugenia, nu se lasă mai prejos şi uimeşte prin împletiturile ei artistice din sfoară. "Când am venit prima dată aici, ne-a plăcut şi apoi n-am mai lipsit".
Cusutul şi cioplitul de Coşeşti
La standurile următoare am descoperit două femei minunate, ambele din Coşeşti. Maria Floreanu, artistă a acului de cusut, prezenta nişte superbe costume populare, la care a învăţat să lucreze de la vârsta de 7 ani şi a transmis arta către urmaşi, 4 copii şi 6 nepoţi. "Mai puţin către sportivă, Elena Plopeanu, fostă caiacistă la Dinamo. Dar am bucuria să fiu făcută curând străbunică!" Dumneaei ne-a mărturisit că lucrează împreună cu alte femei din comuna ei, dar şi din Corbşori, comuna Corbi. Alături, mama Ana păzea lucrările făcute din lemn de fiul ei, Daniel Gh. Nicolescu, angajat la Primăria Piteşti, dar pasionat de producerea de butoiaşe din lemn şi de alte obiecte utilitare, la mare concurenţă cu Bucur Stângaciu (66 ani), din Rm. Vâlcea, care se laudă cu peste 3.000 produse diferite.
Icoane pe sticlă şi sculptate în lemn
Andreea Pristavu (16 ani, din satul Oeşti) a învăţat arta pictării icoanelor pe sticlă şi lemn la Seminarul Teologic şi era practic la prima confruntare cu publicul cumpărător. Artista în devenire, foarte modestă, dovedeşte un talent viguros atât în dozarea culorilor, cât şi în siguranţa tuşelor. Am remarcat, de asemenea, prezenţa lui Dumitru Diaconescu (56 ani, din Milostea, Vâlcea), care face nişte icoane sculptate de-a dreptul uluitoare. Nimic mai normal pentru un meşter care lucrează şi în marmură. N-au lipsit nici preparatele culinare tradiţionale, remarcându-se cele de la Moeciu (Fundata) - brânzeturi, pastrame şi alte bunătăţi, care puteau face deliciul gurmanzilor. Festivalul s-a închis duminică seara, astfel că vom reveni cu amănunte.
