1 Decembrie la Curtea de Argeș: O zi de mândrie națională
„Marea Unire de la 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Ea este fapta istorică a întregii națiuni române!” Florin Constantiniu
În 1918, românii din diferite colțuri ale lumii s-au unit într-o țară proprie, împlinind idealul de unire început de Mihai Viteazul în 1600. După încheierea Primului Război Mondial, 1918 a marcat finalul procesului de formare a statului național unitar român. Visul de secole al românilor, de a trăi într-un stat consolidat și unit între granițele naturale, a ajuns în sfârșit să devină realitate. Unitatea națională, în sensul unei culturi comune, a unei limbi, a unui folclor și a unei credințe comune, a fost realizată prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România. În ziua de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, la Adunarea Națională, au fost prezenți peste 1.200 de delegați și aproximativ 100.000 de oameni din întreaga Transilvanie. După cum arată documentele vremii, Gheorghe Pop de Băsești a deschis Adunarea, iar în atmosfera de entuziasm general, prin cuvântul lui Vasile Goldiș, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România.
Lucian Blaga, în „Hronicul și cântecul vârstelor”, descrie atmosfera de la Alba Iulia: „Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălțau tribune unde oratorii vorbeau națiunii... În acea zi am înțeles ce înseamnă entuziasmul național: sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv”. Seara, în satul natal Lancrăm, a fost auzit un copil strigând: „Trăiască România dodoloață!” (dodoloț însemnând „rotund” în dialectul local).
Actele de Unire au fost prezentate Regelui Ferdinand I și Guvernului de la București. După unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei în 1918, România a devenit o țară de dimensiuni medii. Suprafața țării a crescut de la 138.000 km², în 1915, la 295.049 km² în 1918, iar populația a ajuns la 14,7 milioane de locuitori în 1919. Prin Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920, Ungaria a recunoscut Unirea Transilvaniei cu România, iar prin Tratatul de la Paris, semnat pe 26 octombrie 1920, marile puteri au recunoscut Unirea Basarabiei cu România. I.C. Brătianu spunea: „O Românie reunind toți fiii săi risipiți de vicisitudinile vremurilor. O Românie puternică va garanta pacea și înțelegerea în Orient”.
Pe 1 decembrie, la Cimitirul Eroilor din Orașul Regal, s-a organizat o ceremonie dedicată Zilei Naționale a României. Vremea blândă a făcut ca sute de argeșeni de toate vârstele să participe la sărbătoare, mulți dintre ei purtând elemente tricolore sau chiar porturi populare tradiționale. Ceremonia a început la ora 12:00 cu prezentarea onorului oficialităților și trecerea în revistă a Gărzii de Onoare, urmată de intonarea Imnului Național al României. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai autorităților locale, Jandarmeriei Argeș, Batalionului 33 Vânători de Munte POSADA, Pompierilor din Curtea de Argeș, Poliției, Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, consilieri locali, membri ai partidelor, militari rezerviști, profesori, elevi și oameni de cultură. După momentul solemn, a fost oficiată o slujbă religioasă de un sobor de preoți din partea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
Primarul Constantin Panțurescu a ținut un discurs în care a mulțumit militarilor, eroilor naționali și veteranilor de război, exprimând recunoștința veșnică a țării față de aceștia și urând un viitor prosper pentru România. Printre entitățile care au depus coroane s-au numărat Primăria Curtea de Argeș, Batalionul 33 Vânători de Munte POSADA, Asociația Militarilor Veterani, Structurile Ministerului Afacerilor Interne, Clubul Copiilor Curtea de Argeș, Colegiul Național „Vlaicu Vodă” și Liceul Tehnologic „Ferdinand I”.
Festivitatea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, însoțită de tehnica de luptă și intervenție a structurilor de apărare și ordine publică, iar participanții au aplaudat defilarea tehnicii și a personalului din cadrul MApN, M.A.I. și I.G.S.U. După ceremonie, Garda de Onoare a defilat de la Cimitirul Eroilor la Mănăstirea Curtea de Argeș.
