Biserica Domnească din Curtea de Argeș va fi reabilitată: monument unic în România, cu o frescă rară a Fecioarei Maria însărcinate
Written by Cristina MINCU on .
Biserica Domnească „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeș, una dintre cele mai vechi și valoroase ctitorii voievodale din Țara Românească, va fi reabilitată complet în cadrul unui amplu proiect de restaurare și consolidare. Acest lăcaș de cult, construit în 1352 de Basarab I, găzduiește o frescă unică în România, înfățișând-o pe Fecioara Maria însărcinată, o reprezentare cu semnificație profundă pentru creștinătate.
Un proiect de restaurare amplu, cu termen în 2028
Proiectul, finanțat prin sprijinul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, are o valoare totală de 6,75 milioane de euro, din care 6,57 milioane de euro reprezintă finanțare nerambursabilă (fonduri europene și naționale). Organizarea de șantier va începe în martie 2025, iar lucrările trebuie finalizate până în mai 2028.
Lucrările includ:
Consolidarea și restaurarea clădirii bisericii și a zidului de incintă;
Restaurarea turnului clopotniță și montarea clopotelor;
Reparația învelitorii din cupru;
Restaurarea picturii murale interioare, inclusiv a frescei cu Fecioara Maria însărcinată;
Amenajarea spațiilor exterioare și restaurarea ruinelor primei biserici.
„Această reabilitare este o șansă de a reda frumusețea de odinioară uneia dintre cele mai importante biserici ortodoxe din România și din sud-estul Europei”, a declarat ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.
Un patrimoniu unic: fresce rare și morminte domnești
Biserica Domnească este inclusă în Lista Indicativă UNESCO și reprezintă un exemplu remarcabil al arhitecturii bizantine din perioada Renașterii paleologe. Pictura murală, realizată între 1360 și 1369, este considerată unică prin complexitate și mesaj.
Fresca Fecioarei Maria însărcinate, situată pe peretele nordic al naosului, este singura de acest fel din România și una dintre puținele din lume, unică prin umanizarea imaginii Maicii Domnului. „Fecioara este reprezentată cu sarcina vizibilă, o abordare inedită care sensibilizează privitorul, subliniind ideea de maternitate și feminitate”, explica în urmă cu ceva vreme Elena Teodorescu, muzeograf al bisericii.
Alte scene remarcabile includ povestea episodică a Sfintei Filofteia, precum și fresce care ilustrează momente biblice precum Iisus cărându-și crucea sau Bogatul arzând în flăcările iadului.
Biserica adăpostește și 13 morminte domnești, printre care se numără misteriosul „Mormânt 10”. Descoperit neprofanat în 1920 de istoricul Virgil Drăghiceanu, mormântul este legat de numeroase ipoteze. Se crede că ar putea aparține unui fiu al lui Basarab I, însă misterul rămâne nedeslușit. În anii 1920-1921, istoricul Virgil Drăghiceanu a condus cercetările arheologice desfășurate în timpul restaurării Bisericii Domnești. Sarcofagul din piatră conținea un inventar bogat: fragmente de mătase, nasturi din argint aurit, inele din aur cu pietre prețioase, precum și o pafta din aur ornamentată cu perle și aplice din aur. Paftaua, de o rafinată execuție, are forma unui castel cu turnuri hexagonale și un turn central de poartă decorat cu personaje medievale.
Conform cercetărilor, această piesă, realizată în secolul al XIV-lea într-un atelier central-european, probabil din Praga, ar fi aparținut fie lui Vladislav I Vlaicu (1364–1377), fie unui fiu al lui Basarab I, Alexandru Voievod.
Astăzi, această pafta impresionantă poate fi admirată în expoziția permanentă „Tezaurul Istoric” de la Muzeul Național de Istorie a României.
