Viața de contabil în primărie, văzută prin ochii Mariei Roșu
#Interviu cu un veritabil “stâlp” al Primăriei Tigveni, care veghează îndeaproape la bunul mers al Finanțelor acesteia
Absolventă de facultate, specializarea Finanțe-Contabilitate și Master în domeniu, Maria Roșu conduce astăzi Compartimentul de Contabilitate al celei mai mari comune de pe Valea Topologului. Lucrează de 18 ani la UAT Tigveni, din anul 2007, după ce alţi 6 ani a fost angajată la SPGC Curtea de Argeș (încă de la înființarea acestui serviciu de-ale primăriei) și alți 3 ani la BancPost Pitești. Nu este genul de Contabil-șef la care se ajunge doar după multe discuţii cu secretarele şi consultări de agendă. E directă, comunicativă şi prietenoasă. Se pare că tocmai acestea sunt calităţile care i-au folosit în carieră.
- Care credeți că sunt principalele avantaje ale meseriei pe care o practicaţi?
M.R. : Poate nu veți crede, dar nu sunt prea multe. Marele avantaj este plăcerea cu care îţi exerciţi munca. Pentru că iubesc ceea ce fac, pentru că iubesc contabilitatea bugetară, pentru mine aceste lucruri înseamnă avantaje. Dacă îţi iubeşti meseria, atunci o faci cu plăcere şi nu îți va deveni corvoadă. Deci, plăcerea de a lucra este marele avantaj.
- Dar dezavantajele funcţiei pe care o dețineți?
M.R. : Dezavantaje, din păcate, sunt multe: în primul rând, legislaţia într-o continuă schimbare, care ne dă foarte mari bătăi de cap. Apoi, volumul de muncă în continuă creştere şi salariile nemotivante. În unele cazuri şi lipsa unei echipe unite poate constitui un dezavantaj, dar asta tot de la salariu pleacă. Pe de altă parte, un alt aspect este că munca în primărie e foarte grea, mai ales din cauza modificărilor legislative care apar peste noapte. Contabilul din primărie se mai numeşte şi moaşa comunală. Fără un contabil care îşi dă interesul e ca şi cum s-ar naşte copilul, dar nu are cine să îi taie cordonul.
- Au fost momente în care aţi cedat şi aţi simţit că vreţi să plecaţi din primărie?
M. R.: Au fost destule momentele în care mi-a fost foarte greu, dar nu m-am gândit niciodată să îmi las locul de muncă. Unul dintre motive este că din patru în patru ani, la alegerile locale, tensiunea politică îşi spune cuvântul: dacă nu e primarul, atunci e opoziţia cea care îţi pune beţe-n roate. În viaţă, în general, sunt momente în care simţi că cedezi. Că dai cu piciorul anilor de muncă sau a celor de pregătire în domeniu. În cazul meu asta ar însemna vreo 20, dintre care 12 în specialitate (4 de liceu economic, 2 ani școală posticeală- profil de contabilitate, 4 ani facultate cu profil Finanțe-Contabilitate și 2 ani de Master).
În ultimii ani, am avut controale peste controale, unele credem chiar că au fost comandate politic. La câtă muncă aveam, mai veneau şi controale… Consilierii nu mai recunoaşteau faptul că au aprobat cheltuieli prin hotărâri de consiliu. Am fost printre puținele primării din judeţ care au câştigat procese cu autoritățile județene ori centrale, drept dovadă că întotdeauna activitatea noastră s-a desfăşurat în temeiul legii.
- Cât de importantă este relaţia dintre primar şi contabil?
M.R.: Cu siguranță, este una extrem de importantă. Se munceşte şi se întocmeşte un buget, care e ca un plan de bătaie pe un an întreg. Dacă primarul încheie contracte fără să se consulte cu contabilul e posibil să se lovească de un refuz al vizei de control financiar preventiv, pentru că nu are prevedere bugetară.
- Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
M. R.: Am să încep cu sfârșitul zilei, mai precis cu faptul că ajung foarte târziu acasă, mai mereu lucrez ore suplimentare întrucât avem în implementare proiecte cu finanțare externă care necesită atenție sporită și destul de mult timp alocat.
Altminteri, ajung dimineața la serviciu, pregătim plăţi, ordine de plată şi alte situaţii şi, de-a lungul zilei, monitorizăm bugetul şi soluţionăm multele adrese care tot vin de la instituţiile statului. Foarte mare parte din timp soluţionăm adrese venite de la CJA, prefectură sau alte instituţii, care nu ţin neapărat de obiectul meu de activitate. Apoi facem rectificări bugetare. Birocraţia excesivă îmi îngreunează munca destul de mult. În weekend reușesc să mă ocup de treburile gospodărești, mai facem vizite sau primim în vizită prieteni, citesc, etc.
- Ce le transmiteţi celor care au impresia că funcţionarii publici "taie frunză la câini"?
M. R.: Le recomand să facem schimb măcar o zi şi le mai transmit că vorbesc în necunoştinţă de cauză. Sunt răutăcioşi dacă ei cred asta. Mi-aş dori din tot sufletul să se întâmple o minune, să avem salarii motivante şi munca noastră să fie recompensată aşa cum se cuvine.
- Vă mulțumim pentru disponibilitate și vă dorim succes în activitatea pe care o întreprindeți!
M.R.: Asemenea și dumneavoastră!
