Argeșul vrea să digitalizeze traseele montane și să reducă timpul de salvare cu ajutorul tehnologiei
Written by Cristina MINCU on .
Muntele nu e niciodată ușor. Nici pentru bocanc, nici pentru semnal. Dar noi am avut norocul să trăim vremuri în care tehnologia nu mai este un moft, ci o necesitate. Astfel, chiar și potecile neumblate pot deveni mai sigure – cu condiția să le înzestrezi cu ce trebuie. Așa gândesc, se pare, și autoritățile din Argeș, care au aprobat, prin votul consilierilor județeni reuniți în ședință extraordinară pe 20 iunie 2025, depunerea spre finanțare a unui proiect complex și ambițios: „Digitalizarea traseelor montane din județul Argeș”.
Lider în proiect este Consiliul Județean Argeș, iar partenerul său este Serviciul Public Județean Salvamont, aflat de ani buni în prima linie a intervențiilor montane dificile. Finanțarea ar urma să fie accesată prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, iar valoarea totală a investiției – aproximativ 5 milioane de lei, fără TVA – se va reflecta nu în beton sau cabluri, ci în siguranță, orientare, eficiență și educație montană.
Munții Făgăraș – între frumusețe și risc
Județul Argeș administrează o zonă montană întinsă, de peste 2.200 km², care cuprinde cele mai înalte vârfuri din România – Moldoveanu (2.544 m), Dara, Lespezi, Hârtop –, dar și trasee de anduranță, precum creasta Făgărașului, un colos de 72 km, greu, nemarcat în unele porțiuni, imposibil de parcurs în siguranță fără pregătire, hartă și vreme bună. Pentru un turist neexperimentat, muntele poate deveni capcană. Iar pentru un salvator, fiecare minut pierdut în căutare poate deveni un minut în minus din viața celui rătăcit.
Ce aduce nou proiectul?
„Digitalizarea traseelor montane” nu va presupune decor electronic în pădure sau gadgeturi de vitrină, ci o infrastructură digitală de sprijin real, în care salvatorii și turiștii au un limbaj comun: aplicația, semnalul, notificarea, harta.
Printre componentele esențiale ale proiectului se numără:
Aplicație mobilă cu hărți offline, validate și actualizate direct de echipele Salvamont Argeș, care cunosc traseele nu din birou, ci din teren;
Notificări geolocalizate, prin care turistul poate transmite un semnal discret – nu de alarmă, ci de localizare – care să apară pe harta dispeceratului. O formă de „urme digitale” lăsate în potecă, care pot deveni vitale în caz de urgență;
Marcaje cu cod QR pe stâlpii existenți, care pot fi scanate cu aplicația, oferind informații despre poziția exactă și particularitățile traseului;
Camere live pe trasee intens circulate, care să permită turiștilor să verifice în timp real cum e vremea sau cât de aglomerat e drumul;
Digitizarea 3D a pereților de escaladă, cu publicarea modelelor online, pentru ca pasionații de alpinism să își poată planifica în detaliu ascensiunea;
Campanie susținută pe rețelele sociale, prin care Serviciul Salvamont va transmite constant conținut informativ, educativ și preventiv despre masivul Făgăraș și conduita corectă pe munte. O comunitate virtuală care poate deveni aliat în promovarea unui turism montan responsabil.
În paralel, proiectul prevede modernizarea sistemelor existente, printre care serviciul web de informare montană, dar mai ales sistemul de salvare propriu-zis, care va fi dotat cu echipamente noi, menite să reducă semnificativ timpul de localizare și intervenție în cazul accidentelor.
Tehnologia nu face muntele mai ușor – dar îl face mai puțin ostil
Un astfel de proiect nu micșorează altitudinea și nici nu garantează reușita vreunei expediții personale. Dar oferă context: instrumente, repere, protecție. Munții nu se digitalizează pentru că s-au schimbat ei, ci pentru că s-au schimbat așteptările noastre de la natură – și mai ales responsabilitatea pe care o avem față de cei care o traversează.
Într-un peisaj turistic tot mai divers și tot mai riscant, cu amatori de selfie în pantofi de oraș pe vârfuri de 2.500 de metri, cu trasee făcute fără busolă, fără hartă și uneori chiar fără bun-simț, după cum s-a văzut de nenumărate ori pe pagina Salvamont Argeș, proiectul propus de Consiliul Județean Argeș va crea o punte între instinct și logică, între drumeție și conștientizare. Nu va face neapărat minuni, dar va face diferența între un apel ratat și o viață salvată.
Și poate că, odată implementat, va deveni un model și pentru alte județe montane, care se confruntă cu aceleași vârfuri de frumusețe și aceleași prăpăstii de inconștiență. Până atunci, muntele își vede de rostul lui. Dar, în curând, cu un ochi digital pe cărare...
