Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
joi 25 iunie 2026 21:30

Austeritate în ambalaj de compromis: noul program de guvernare Bolojan

 

Pe fundalul consultărilor de la Palatul Cotroceni și al rotativei guvernamentale care pare să prindă contur, coaliția de guvernare formată din PNL, PSD, USR și UDMR a propus un program de guvernare ce stârnește deja ecouri contradictorii în rândul populației și al analiștilor. Măsurile anunțate reflectă o orientare economică moderat-austeră, presărată cu promisiuni sociale menite să „îndulcească” realitatea viitoarelor restricții bugetare.

Documentul – transmis partenerilor din coaliție și discutat intens la consultările din 19 iunie – mizează pe un echilibru fragil între consolidarea fiscală, atragerea de fonduri europene și reforme punctuale în administrație, educație și sănătate. Dar dincolo de cifre și paragrafe birocratice, încep să se contureze și semnele unei agende cu multiple mize: financiare, politice, sociale.

  1. Înghețări și raționalizări sub umbrela echilibrului bugetar

Printre cele mai discutate puncte se numără decizia de a menține înghețate salariile și pensiile până la rectificarea bugetară din august. Măsura, deși justificată prin necesitatea păstrării unui deficit bugetar rezonabil (ținta fiind sub 5% din PIB), riscă să genereze nemulțumiri în rândul angajaților din sistemul public și al pensionarilor, deja afectați de inflație și scăderea puterii de cumpărare.

În același registru, programul propune blocarea ocupării posturilor vacante în administrația publică, o măsură de raționalizare bugetară ce ar putea avea efecte asupra funcționalității instituțiilor locale și centrale.

  1. Justiție fiscală și digitalizare – promisiuni vechi, cu termene noi

Guvernul Bolojan promite implementarea unui sistem de facturare electronică generalizat, precum și dezvoltarea unui registru electronic de plăți, în ideea reducerii evaziunii fiscale. Totodată, se dorește consolidarea activității ANAF printr-un nou val de digitalizare și restructurare instituțională. Dacă aceste măsuri vor fi duse la capăt – și mai ales cu ce costuri de implementare –, rămâne de văzut.

Se vorbește și despre o „convergență fiscală” în domeniul impozitării proprietăților, adică o unificare a cotelor de impozitare între persoanele fizice și juridice. Aici se poate anticipa o creștere a presiunii fiscale pentru populație, mascată sub forma echității și uniformizării.

  1. Educație, sănătate, investiții – o triadă de angajamente strategice

Programul de guvernare acordă prioritate educației și sănătății, cu accent pe continuarea reformelor începute de fostul guvern. Se promit investiții în infrastructura școlară, modernizarea spitalelor, dar și creșterea calității serviciilor publice. Cu toate acestea, fără o alocare clară a fondurilor și în lipsa unui calendar ferm, aceste angajamente riscă să rămână pe hârtie.

Pe componenta de investiții, guvernul mizează pe atragerea de fonduri europene și finalizarea proiectelor mari de infrastructură rutieră și feroviară. Se menționează explicit continuarea lucrărilor la Autostrada Sibiu–Pitești și la centura Capitalei, proiecte de anvergură pentru care România riscă să piardă fonduri dacă nu respectă termenele impuse.

  1. Noua față a administrației: mai suplă, mai eficientă?

Se preconizează o reformă administrativă profundă, prin reducerea numărului de instituții și crearea unui sistem de evaluare a performanței funcționarilor publici. Se readuce în discuție descentralizarea, dar și reorganizarea structurilor județene ale unor instituții centrale, în ideea eficientizării și reducerii costurilor. Pe hârtie, sună promițător; în realitate, orice încercare de reformă administrativă riscă să întâmpine rezistență internă și politizare excesivă.

  1. Politici sociale și salarizare: între realitate și promisiuni

În plan social, programul reiterează menținerea unor măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile – de la vouchere sociale la subvenții pentru gigacalorie sau sprijin pentru familii monoparentale. Se vorbește și despre o nouă lege a salarizării unice, dar fără un termen clar sau o viziune bugetară realistă.

Pentru populație, programul de guvernare este, momentan, un exercițiu de retorică. Austeritatea mascată în rigoare fiscală, promisiunile reformatoare fără garanții și perspectiva unei guvernări de compromis vor fi repede filtrate de costul vieții și capacitatea administrativă reală.

Rămâne de văzut dacă „austeritatea cu față umană” propusă de noua guvernare va putea genera și un minim consens social – sau dacă va adânci, dimpotrivă, prăpastia dintre cetățean și stat.

Măsuri din programul de guvernare Bolojan 2025–2028

ECONOMIE ȘI FISCALITATE

  • Reducerea impozitului pe profit de la 16% la 14% începând cu 2026

  • Scăderea contribuțiilor sociale cu 2% din 2026

  • Reducerea TVA-ului general de la 19% la 18%, iar la alimente de bază de la 9% la 5%

  • Reducerea numărului de taxe parafiscale și eliminarea unor comisioane administrative

INVESTIȚII PUBLICE ȘI INFRASTRUCTURĂ

  • Alocare de 7% din PIB pentru investiții (peste 160 miliarde lei anual)

  • Accelerea proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară, inclusiv autostrăzi și căi ferate modernizate

  • Digitalizarea procedurilor de achiziții publice

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI BIROCRAȚIE

  • Desființarea a peste 100.000 de posturi neocupate din administrație

  • Auditarea tuturor companiilor de stat, cu desființarea celor cu pierderi cronice

  • Implementarea unui sistem de „management pe bază de performanță” în administrația publică

  • Digitalizarea completă a relației dintre stat și cetățean

EDUCAȚIE

  • Creșterea finanțării pentru școli și universități cu 25% în patru ani

  • Eliminarea inspectoratelor școlare județene și înlocuirea cu centre regionale

  • Burse majorate și sprijin financiar pentru elevii din medii defavorizate

  • Introducerea generalizată a programului „masă caldă în școli”

SĂNĂTATE

  • Investiții masive în spitale noi și dotarea celor existente

  • Debirocratizarea sistemului medical și digitalizarea dosarului pacientului

  • Atragerea medicilor în sistemul public prin stimulente salariale și profesionale

  • Alocarea a minimum 7% din PIB pentru sănătate până în 2028

AGRICULTURĂ

  • Subvenții mai bine direcționate către micii fermieri și cooperative

  • Finanțări pentru sisteme moderne de irigații și depozitare

  • Sprijinirea procesării interne a produselor agricole

ENERGIE ȘI MEDIU

  • Finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

  • Dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă și prosumatori

  • Protejarea pădurilor prin digitalizarea trasabilității lemnului

PENSII ȘI MUNCĂ

  • Punctul de pensie va crește anual, în corelație cu inflația și salariul mediu

  • Păstrarea vârstei legale de pensionare, dar încurajarea pensionării flexibile

  • Eliminarea pensiilor speciale pentru categoriile care nu au justificare constituțională

SECURITATE ȘI JUSTIȚIE

  • Creșterea bugetului Apărării la 2,5% din PIB

  • Sprijinirea industriei naționale de apărare

  • Eficientizarea instanțelor și reducerea duratei proceselor prin digitalizare

Pin It