Ce salarii de la stat au liderii cultelor religioase recunoscute oficial în România
În țara noastră, liderii cultelor religioase beneficiază de salarii acoperite integral de la bugetul de stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Informațiile oficiale, publicate pe site-ul instituției, arată că funcțiile religioase de conducere sunt asimilate celor publice de demnitate, având venituri comparabile cu ale miniștrilor, secretarilor de stat sau vicepreședinților Parlamentului.
Cel mai mare salariu religios de la stat îl primește Patriarhul BOR: 23.920 lei brut lunar, echivalentul a aproximativ 4.800 de euro. Pe următorul palier se află arhiepiscopii majori și mitropoliții – atât ai Bisericii Ortodoxe Române, cât și ai celor Greco-Catolice și Romano-Catolice – care primesc lunar câte 21.840 lei. Aceeași sumă este prevăzută și pentru alți șefi de cult, precum muftii, rabinii principali sau președinții unora dintre uniunile religioase.
Episcopii și episcopii-vicari patriarhali au un salariu brut lunar de 19.552 lei, în timp ce episcopii-vicari, coajutori, auxiliari sau arhierei-vicari primesc câte 18.720 lei.
În structurile administrative eparhiale sau patriarhale, salariile variază în funcție de gradație (0, 1 sau 2) și de funcție. De exemplu, un vicar general sau secretar general cu gradația maximă poate ajunge la 9.274 lei brut lunar. La același nivel sunt și consilierii patriarhali sau Prim-Rabinul. În zona eparhială, salariile sunt mai modeste, între 6.609 lei (stareț, superioră – gradația 0) și 7.646 lei (gradația 2). Protopopii, exarhii, inspectorii eparhiali și secretarii eparhiali au, la rândul lor, venituri similare, situate între 6.773 și 7.646 lei, în funcție de vechime.
Bugetul total alocat în 2024 de stat pentru contribuția la salarizarea personalului de cult este de peste 1,2 miliarde de lei. Din această sumă se acoperă și parțial salariile preoților și ale profesorilor de teologie.
Funcțiile religioase, recunoscute oficial ca funcții publice de demnitate, urmează un sistem de salarizare distinct și beneficiază de sprijin constant din partea autorităților centrale. Această abordare legislativă reflectă rolul pe care cultele îl au în viața socială și spirituală a comunităților din România.
În prezent, Sinodul BOR analizează propuneri privind numirea unor noi episcopi-vicari. Recent, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a validat două candidaturi pentru Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, iar printre numele vehiculate pentru un viitor post de episcop-vicar cu misiune în diaspora se află și monahul Augustin, care a parcurs toate treptele canonice într-un timp foarte scurt.
