Postul Adormirii Maicii Domnului – timp de rugăciune, curățire și tradiții sacre
Written by Cristina MINCU on .
Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut în popor și sub numele de Postul Sfintei Marii sau al Sântămăriei Mari, este unul dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă, cu o deosebită încărcătură spirituală pentru credincioși. Această perioadă va începe vineri, 1 august, și se va încheia vineri, 15 august, ceea ce înseamnă o prelungire simbolică, întrucât sărbătoarea însăși cade într-o zi de post. Conform Liturgicii Generale, în acest caz se face dezlegare la pește, vin și untdelemn, dar nu se renunță la rânduiala postului.
Postul Adormirii Maicii Domnului are origini care urcă până în secolul al V-lea, când cultul Fecioarei Maria începea să se cristalizeze în Biserica Răsăriteană. Durata și practicile postului nu erau la început uniforme – în Antiohia se ținea o singură zi, în timp ce la Ierusalim postul dura opt zile. Unii creștini posteau toată luna august, alții doar în septembrie. Uniformizarea s-a produs în anul 1166, la sinodul local de la Constantinopol, când patriarhul Luca Crysoverghis a stabilit data oficială: între 1 și 15 august.
Acest post îi pregătește duhovnicește pe creștini pentru două mari praznice: Schimbarea la Față (6 august) și Adormirea Maicii Domnului (15 august). De aceea, perioada aceasta este considerată una de înnoire lăuntrică, rugăciune stăruitoare și înfrânare, cu accent special pe cinstirea Maicii Domnului. În aceste zile, credincioșii sunt îndemnați să citească zilnic Paraclisul Maicii Domnului, o rugăciune de cerere și mângâiere.
Reguli alimentare și zile de dezlegare
Din punct de vedere alimentar, acest post este mai aspru decât cel al Crăciunului, dar mai ușor decât Postul Mare. Rânduielile tradiționale sunt următoarele:
Luni, miercuri și vineri se ajunează până la ora 15:00 (Ceasul al IX-lea), consumându-se apoi mâncare uscată.
Marți și joi se pot consuma legume fierte, fără ulei.
Sâmbăta și duminica se face dezlegare la untdelemn și vin.
Dezlegare la pește se dă doar pe 6 august, la Schimbarea la Față a Domnului.
În 2025, zilele cu dezlegare în timpul postului sunt următoarele:
1 august (vineri) – Scoaterea Sfintei Cruci – ulei și vin
2 august (sâmbătă) – Moaștele Sf. Arhidiacon Ștefan – ulei și vin
3 august (duminică) – Sf. Cuv. Iraclie – ulei și vin
6 august (miercuri) – Schimbarea la Față – dezlegare la pește
9 august (sâmbătă) – Sf. Apostol Matia – ulei și vin
10 august (duminică) – Sf. Lavrentie – ulei și vin
15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului – dezlegare la pește
Obiceiuri și tradiții
31 iulie, ultima zi „de dulce”, este marcată de Lăsatul Secului, moment cu reverberații adânci în satele românești. În această zi, în multe regiuni se pregătesc mese festive de familie, în semn de mulțumire pentru roadele verii.
În Bărăgan, există obiceiul ca toate resturile de la masa de Lăsatul Secului să fie adunate într-o față de masă și aruncate spre răsărit, în semn de curățire.
În Ardeal, la ceas de seară, pe dealuri se aprind focuri, cu rol purificator. Se crede că acestea alungă spiritele rele și pregătesc sufletele pentru un post curat.
În Muntenia, tradiția spune că nurorile pregătesc plăcinte cu brânză dulce și stafide pentru soacre, gest menit să aducă armonie în familie pe parcursul postului.
Între Sântămării
Ziua de 15 august este cunoscută și sub numele de Uspenia sau Sfânta Maria Mare. Potrivit Tradiției Bisericii, Maica Domnului a fost înștiințată de Arhanghelul Gavriil despre plecarea sa din viață. Apostolii s-au adunat în chip minunat la căpătâiul ei, iar după adormire, trupul său a fost înmormântat în Grădina Ghetsimani.
Ziua are și un caracter de prag în calendarul popular:
În vechime, bărbații schimbau pălăria cu căciula – semn de început de toamnă și de schimbare în ritmurile vieții.
Se interzice scăldatul în apele râurilor, considerate „spurcate de cerb”.
Dormitul pe prispă era și el oprit, din teamă de duhuri rele.
După 15 august, se deschidea perioada nunților și a târgurilor de toamnă. Timpul dintre Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), numit „Între Sântămării”, era considerat favorabil pentru semănăturile de toamnă și pentru planuri de viață nouă.
