Cetățenii din Curtea de Argeș solicită transparență privind proiectul variantei de ocolire a municipiului Curtea de Argeș
Mai mulți proprietari din zona Râmnicu Vâlcea, cartier Capul Dealului – Curtea de Argeș, afectați de proiectul „Varianta de ocolire a municipiului Curtea de Argeș”, semnalează lipsa de transparență și contradicțiile majore din informațiile furnizate de autorități.
Printre aceștia se numără Mihail Bucur Florea, Nicolae Cristian Neagoe și Alin Ionuț Neagoe, ale căror proprietăți sunt vizate direct de coridorul de expropriere.
Deși proiectul este finanțat din fonduri publice și are impact semnificativ asupra zonei rezidențiale, proprietarii afirmă că nu au fost informați oficial despre traseul final al centurii ocolitoare, aflând despre amplasament doar din surse neoficiale.
Aceștia au transmis în repetate rânduri memorii și solicitări oficiale către Primăria Municipiului Curtea de Argeș și CNAIR, fără a primi un răspuns complet și concludent.
Mai mult, cele două instituții „își pasează responsabilitatea” una către alta, evitând să comunice documentele publice privind studiul de fezabilitate și impactul asupra proprietăților private.
Proprietarii semnalează și faptul că în adresele oficiale primite de la Primărie, gradul de afectare al imobilelor a fost descris contradictoriu — inițial „parțial afectate”, ulterior „afectate în totalitate”.
„Înțelegem importanța proiectelor de infrastructură națională și ne-am fi consolat cu ideea că traseul afectează casele doar în lipsa unei alternative rezonabile. Însă când există ditamai terenul viran în imediata vecinătate a proprietăților vecinilor, decizia de a folosi locuințele private arată doar rea-voință administrativă, dezinteres sau incompetență”, afirmă Mihail Bucur Florea, proprietar afectat.
Acesta a depus, în data de 10 noiembrie 2025, plângeri administrative către CNAIR și Primăria Municipiului Curtea de Argeș, prin care solicită publicarea documentației de fezabilitate, clarificarea traseului și comunicarea tuturor informațiilor privind procedura de expropriere.
Vecinii Nicolae Cristian Neagoe și Alin Ionuț Neagoe, aflați în aceeași situație, susțin demersurile inițiate și își exprimă la rândul lor îngrijorarea față de lipsa de transparență și comunicare din partea autorităților.
Totodată, semnalăm faptul că o parte dintre locuințele afectate de coridorul de expropriere aparțin unor familii care nu au finalizat procedurile succesorale, deși ocupă legal și de zeci de ani imobilele respective. Această situație, cunoscută de autoritățile locale, nu poate justifica lipsa de informare sau omisiunea de a comunica direct cu persoanele afectate, atâta timp cât acestea dețin posesia de fapt asupra bunurilor și sunt vizibil impactate de proiectul public.
De asemenea, subsemnatul Florea Mihail Bucur precizez că nu locuiesc permanent la adresa imobilului afectat, întrucât acesta este o casă părintească, întreținută și îngrijită, cu valoare sentimentală pentru familia mea. Consider că tocmai această situație —coroborată cu lipsa actelor de proprietate finalizate în cazul vecinilor — a făcut ca autoritățile să aleagă acest traseu, mizând pe faptul că proprietarii nu vor reacționa sau nu vor contesta decizia. Această abordare ridică serioase semne de întrebare privind criteriile reale care au stat la baza selecției traseului și respectarea principiului de minimizare a impactului social, emoțional și locativ al proiectului.
De asemenea, menționez că în imediata vecinătate a proprietăților vecinilor Neagoe Nicolae Cristian și Neagoe Alin Ionuț există un spațiu viran considerabil (fâneață), nefolosit, care ar putea fi folosit pentru traseul centurii. Această opțiune alternativă ar fi permis evitarea demolării locuințelor și reducerea impactului asupra proprietăților private, ceea ce întărește ideea că decizia de a folosi casele afectate nu poate fi justificată rațional și legal.
Se adaugă că unul dintre vecinii afectați, Neagoe Nicolae Cristian, se află într-o situație socială vulnerabilă, iar pierderea locuinței ar avea un impact semnificativ asupra integrării și stabilității sale. Autoritățile ar trebui să ia în calcul aceste aspecte sociale și să asigure soluții care protejează persoanele vulnerabile și permit o reintegrare corespunzătoare în comunitate.
Observăm cu îngrijorare că Primăria Municipiului Curtea de Argeș se comportă tacit, aparent astfel încât să permită emiterea Hotărârii de Guvern și să ne transmită lista de despăgubiri abia după ce decizia este adoptată, ceea ce limitează posibilitatea noastră de a influența procesul decizional și de a contesta în mod eficient amplasamentul proiectului.
Proprietarii își rezervă dreptul de a sesiza instituțiile de control și de a apela la instanțele competente, în cazul în care tăcerea administrativă persistă. De asemenea, nu vom renunța ușor la această luptă și ne rezervăm dreptul de a ne adresa, după caz, Avocatului Poporului și, dacă este necesar, Președinției României, pentru a ne proteja drepturile și interesele.
FLOREA Mihail Bucur
