Colegiul Național „Vlaicu Vodă” și-a omagiat profesorii care se retrag din activitate
Știați că există o formă de timp care nu se măsoară în ani, ci în oameni?! Acesta este timpul care zboară în viața unei școli.
Îl vedeți în privirea unui fost elev care revine după decenii și își salută profesorul cu aceeași emoție, în bucuria medicului care salvează vieți, în ardoarea cercetătorului care duce cunoașterea mai departe, în devotamentul profesorului care continuă, la rândul său, lanțul educației. În adultul care, fără să-și dea seama, poartă încă în felul său de a gândi, de a munci și de a privi lumea câte ceva din întâlnirea cu un dascăl adevărat.
Cu toată viteza lui, cât o clipire din ochi, acesta este timpul pe care l-au construit, zi după zi, Gheorghe Costel, Ștefana Florea, Costi Nicolau, Elena Codeci și Virgil Deaconu.
Împreună au petrecut aproape două secole între zidurile acestei școli, adică o viață multiplicată, în care diminețile au început înaintea elevilor și s-au încheiat, de multe ori, după plecarea lor, în care bucuriile au fost împărțite, iar grijile purtate adesea în tăcere. Pentru că educația nu s-a făcut niciodată doar între primul și ultimul minut al unei lecții.
Fiecare dintre ei a avut propriul fel de a fi. Unii au inspirat prin forța viziunii, alții prin căldura sufletului, prin rigoare, prin discreție sau prin puterea exemplului. Atât de diferiți și, în același timp, uniți de aceeași convingere: că școala este locul în care viitorul capătă conturul ferm al destinelor pe cale a se împlini și că prestigiul unei instituții nu se naște din ziduri și nici din statistici, ci din oameni care, ani la rând, aleg să creadă în alți oameni înainte ca aceștia să creadă în ei înșiși. Au văzut copiii devenind adulți. Au văzut emoția înfrigurată a primei zile de școală și exuberanța absolvirii. Au cunoscut generații diferite, vremuri diferite, provocări diferite, rămânând fideli aceleiași idei simple și greu de dus: că fiecare copil merită întreaga atenție a profesorului său.
Joi, 18 iunie, în sala de festivități a colegiului, s-a predat o lecție despre modele, prin câțiva oameni care definesc spiritul CNVV fără ca, poate, să-și fi propus acest lucru. Nu și-au căutat un loc în istoria școlii, ci l-au câștigat, în liniște, în fiecare zi. De aceea, când a venit momentul retragerii, impresia a fost că nu pleacă doar niște colegi. Se încheie o epocă.
„Le mulțumim pentru exigența care a format caractere, pentru răbdarea care a dat încredere, pentru multele, nenumăratele sacrificii pe care nu le-a văzut nimeni și pentru bucuria cu care au ales, în fiecare zi, să rămână acolo unde începe orice viitor: în școală.
Să recapitulăm - sau <<de ținut minte!>> - : Unele lecții se uită, dar oamenii care te învață cum să ți le asumi, să le interiorizezi, niciodată. Vă suntem recunoscători, cu admirație și profund respect!”, a transmis colectivul Colegiului Național „Vlaicu Vodă”.
