Proiect de lege: Zile libere în plus pentru părinții care își cresc singuri copiii
Inițiativa legislativă propune modificarea articolului 147 alineatul (1) din Codul muncii, astfel încât și salariații care au calitatea de părinte monoparental să fie incluși în categoria angajaților care beneficiază de concediu de odihnă suplimentar.
Proiectul este inițiat de parlamentari de la PSD, PNL, USR, UDMR și minorități.
În prezent, acest drept este acordat salariaților care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorilor, altor persoane cu handicap și tinerilor cu vârsta de până la 18 ani.
Proiectul de lege modifică articolul 147 alineatul (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.
Noua formulare propusă prevede că salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, tinerii în vârstă de până la 18 ani (categorii care beneficiază de acest lucru și în prezent), precum și salariații care au calitatea de părinte monoparental, beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
Practic, dacă proiectul va fi adoptat, părinții singuri ar urma să aibă dreptul legal la minimum 3 zile lucrătoare suplimentare de concediu de odihnă pe an. Măsura îi vizează așadar pe salariații care au calitatea de părinte monoparental, potrivit definiției din Legea asistenței sociale nr. 292/2011.
În sensul acestei legi, familia monoparentală este formată din persoana singură și copilul sau copiii aflați în întreținerea acesteia și care locuiesc împreună cu ea.
Prin persoană singură se înțelege, între altele, persoana necăsătorită, văduvă, divorțată sau persoana al cărei soț ori soție se află în anumite situații prevăzute de lege, precum declararea dispariției prin hotărâre judecătorească sau executarea unei pedepse privative de libertate, atunci când nu participă la întreținerea copiilor.
Ce ar însemna pentru angajați
Pentru părinții singuri, modificarea ar însemna mai mult timp disponibil pentru gestionarea responsabilităților familiale.
Cele 3 zile suplimentare ar putea fi folosite pentru situații legate de copil, programări medicale, activități școlare, probleme administrative, perioade aglomerate sau pur și simplu pentru refacerea echilibrului între muncă și viața de familie.
Inițiativa pleacă de la realitatea că, într-o familie monoparentală, responsabilitatea creșterii și îngrijirii copilului revine, de cele mai multe ori, unui singur adult.
Ce ar însemna pentru angajatori
Pentru angajatori, adoptarea proiectului ar însemna obligația de a acorda concediu de odihnă suplimentar salariaților care dovedesc că au calitatea de părinte monoparental.
Acest drept ar trebui reflectat în evidențele interne privind concediile, în regulamentul intern, acolo unde este cazul, și în modul de planificare a concediilor de odihnă.
Angajatorii ar trebui să verifice documentele prin care salariatul dovedește situația de familie monoparentală, în condițiile legii, și să acorde zilele suplimentare fără a le confunda cu zilele libere plătite pentru alte situații prevăzute de legislația muncii.
Fiind vorba despre o inițiativă legislativă aflată în dezbaterea Senatului, aceasta trebuie să parcurgă procedura parlamentară.
Pentru ca măsura să devină obligatorie, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit textului propus, legea ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial.
Dacă proiectul ar fi adoptat și publicat în 2026, aplicarea ar începe de la 1 ianuarie 2027.
Concediul de odihnă anual minim este de 20 de zile lucrătoare, potrivit Codului muncii.
Concediul suplimentar prevăzut la articolul 147 se adaugă acestui minim legal pentru anumite categorii de salariați.
Inițiativa este justificată prin nevoia de sprijin pentru părinții care își cresc singuri copiii.
Aceștia trebuie să-și împartă timpul între obligațiile profesionale și responsabilitățile parentale, fără sprijinul constant al unui al doilea adult în familie.
În practică, dificultățile pot apărea în situații obișnuite: programul școlar al copilului, vacanțele, programările medicale, activitățile educaționale sau situațiile neprevăzute.
Proiectul urmărește să ofere un sprijin minim suplimentar, prin timp liber plătit, salariaților aflați în această situație.
