Memorie, Rezistență și Adevăr: Simpozionul Național „Elisabeta Rizea” de la Domnești – Ediția a IV-a
Marți, 30 iunie, sub cerul Muscelului – pământ roditor de martiri și demnitate –, Domneștiul a redevenit capitala spirituală a rezistenței anticomuniste românești. Cea de-a patra ediție a Simpozionului Național dedicat memoriei Elisabetei Rizea nu a fost doar un exercițiu de comemorare, ci o veritabilă bătălie culturală și civică împotriva uitării, a mistificării istorice și a noilor forme de totalitarism ideologic.
Evenimentul a debutat sub semnul sacrului, printr-o slujbă de pomenire la Monumentul Luptătorilor Anticomuniști, fixând astfel dezbaterea în coordonatele recunoștinței veșnice datorate celor care au preferat jertfa în locul îngenuncherii în fața tăvălugului bolșevic.
Conceput încă de la geneza sa sub nobila formă a unei șezători tradiționale, simpozionul a reunit organic trecutul și viitorul prin prezența Nicoletei Uța și a tinerelor artizane de la „Șezătoarea domnișanelor”. Proaspăt întoarse de la Orhei (Basarabia), aceste tinere – laureate naționale și deținătoare ale unui record mondial în arta cusutului costumului tradițional muscelean – reprezintă dovada vie că identitatea românească supraviețuiește prin frumusețe, continuitate și meșteșug sacru.
Dimensiunea administrativă și cea educațională au fost reliefate prin intervențiile domnului prefect al județului Argeș, Sebastian Nedelcu, și a primarului Doru Smădu. Ambii oficiali au subliniat imperativul categoric al educației istorice în școli și în familie, ca unic antidot structural împotriva epidemiilor de „nostalgie ceaușistă” care afectează, paradoxal, generații ce nu au cunoscut opresiunea regimului comunist.
Un moment de o profundă reverberație intelectuală l-a constituit mesajul Anei Blandiana, conștiință civică fundamentală a României contemporane. Domnia sa a atras atenția asupra unui fenomen global îngrijorător: noile strategii de rebranduire a comunismului, menite să camufleze crimele trecutului sub fardul utopiilor moderne. Avertismentul său – „comunismul nu a murit odată cu căderea Zidului Berlinului și, din păcate, nu va muri niciodată” – rămâne un manifest pentru vigilență civică continuă.
Excelența Sa, Teodor Baconschi, fost ministru de externe, a mutat reflectorul asupra datoriei de a transforma istoria locală în pedagogie națională, oferind tinerilor modele reale de verticalitate. În această paradigmă, restaurarea monumentelor memoriei, precum Casa Elisabetei Rizea de la Nucșoara, devine un obiectiv strategic obligatoriu pentru autoritățile locale și județene.
Jurnalista Carmen Dumitrescu a decriptat mecanismele subtile prin care propaganda și fenomenul fake news speculează lipsa de cultură istorică pentru a genera fantezii totalitare în rândul tinerilor, subliniind importanța dezvoltării spiritului critic în procesul educațional. În completare, domnul Andrei Galiță, investigator CNSAS, a prezentat o tulburătoare activitate de pionierat: devoalarea mecanismelor represive prin care fosta Securitate asedia mințile și destinele elevilor în perioada ceaușistă, oferind tinerilor de azi radiografia exactă a unui stat polițienesc.
„Punctul de convergență teologică și istorică a fost asigurat de Părintele Claudiu Samoilă de la Poienarei care, după ce a lansat invitația solemnă la parastasul partizanilor din 18 iulie, a prefațat prezentarea volumului meu, <<Ziua învierii obștii românești. Știrile de la începutul lumii>>, apărut la Editura Ratio et Revelatio din Oradea.
Această lucrare, onorată de o prefață semnată de profesorul Vladimir Tismăneanu, este o pledoarie pentru patriotismul autentic ca motor al istoriei. Așa cum ardelenii anului 1918 s-au organizat din patriotism pentru a înfăptui Marea Unire, tot din patriotism, după cel de-al Doilea Război Mondial, românii din Muscel și din întreaga țară s-au ridicat cu arma în mână pentru a-și apăra libertatea, credința, cultura și modul de a fi.
Mulțumim tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment exemplar: invitaților de marcă, oficialităților, Editurii Ratio et Revelatio și, mai ales, comunității din Domnești, care demonstrează că memoria nu este o simplă privire înapoi, ci temelia pe care ne construim viitorul ca neam demn.Nu lăsați trecutul să fie confiscat de minciună!”, a scris istoricul Bogdan Grigore.
